Colangita biliară primitivă și sclerozantă primitivă reprezintă o categorie din păcate din ce în ce mai des întâlnită de boli autoimune ale ficatului, spune prof dr Liana Gheorghe, la Academia de Sănătate,...
„Bolile autoimune sunt o categorie considerată până de curând mai rară. E adevărat că sunt mai rare comparativ cu steatoza hepatică, cu ficatul gras non-alcoolic sau cu formele virale de boală, dar sunt într-o creștere de formă formidabilă în ultima vreme, laolaltă cu multe alte afecțiuni cu mecanism autoimun: boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale, astmul bronșic și așa mai departe. Aceste boli autoimune sunt de două tipuri: cele în care sistemul imun nu recunoaște, în general, nu recunoaște self-ul (ce aparține propiului organism, n.r.), nu-și recunoaște propriile antigene, și atacă fie hepatocitele, deci celula hepatică și lucrul acesta dă naștere unei hepatite autoimune, sau atacă celulele canaliculilor biliari și consecința este o boală cu mecanism autoimun, dar care va avea o evoluție colestatică, cu bilirubină crescută, cu icter, cu prurit la acești pacienți. Două categorii de boli intră aici: colangita biliară primitivă, fosta ciroză biliară primitivă, și colangita sclerozantă primitivă" a explicat prof dr Liana Gheorghe, la Academia de Sănătate.
Cele două forme ale bolii autoimune afectează diferit ficatul și, pentru fiecare dintre ele, există tratamente.
„Sunt boli ale ductelor hepatice mici în general, intrahepatice, și în colangita sclerozantă și posibil ale ductelor mari extrahepatice. Sunt boli din ce în ce mai frecvente (...). Dar în fiecare dintre aceste categorii există tratament imunosupresor, gradual, și care controlează cam 75-80% din pacienții cu hepatită autoimună. Tratamentul de primă linie cu acidul ursodeoxicolic pentru colangita biliară primitivă și câteva alte medicamente în studiu, primul dintre ele aprobat deja în colangita biliară primitivă este acidul obeticolic, care, să spunem, rezultatele bune au fost recent date publicității și este aprobat de către FDA pentru tratamentul acestei boli. Dar din nefericire are două hibe mari: accentuează pruritul la acești pacienți, mâncărimea, și în același timp este foarte, foarte scump. Cam astea ar fi resursele", a arătat expertul.
Prof dr Liana Gheorghe spune că mai ales femeile trebuie să fie foarte atente la semnele și s imptomele pe care aceste boli le dau uneori cu ani înainte de a se declanșa și dezvolta propriu-zis. Asta cu atây ai mult cu cât colangita poate fi diagnosticată relativ ușor.
„Probabil că mesajul cel mai important aici ar fi ca orice pacient pentru bolile acesta autoimune colestatice, care are un prurit inexplicabil, și e vorba în special de femei de vârstă medie, un prurit inexplicabil ani și ani de zile de multe ori înainte ca boala să se developeze complet, să nu fi ignorat, pentru că există mijloace la îndemână, foarte simple, de diagnostic: o fosfatază alcalină care intră în bateria de teste biochimice uzuale și testarea anticorpilor antimitocondriali pun imediat diagnosticul".
Medicii au la îndemână mai multe tipuri de tratamente, unele chiar de ultimă oră, care pot ajuta pacienții să gestioneze colangita biliară primitivă și colangita sclerozantă primitivă.
„Există tratamente bune, există tratamentul cu acid ursodeoxicolic care controlează bună parte dintre acești pacienți și există în studii clinice avansate, în special inhibitori de PPAR, agoniști de PPAR, de receptor nuclear de tip PPAR, care sunt în studii foarte avansate și se pare cu rezultate foarte bune. Avem și noi un asemenea studiu, am avut de altfel, s-a terminat, dar există asemenea studii în lume și probabil că vor reprezenta foarte curând una din terapieile aprobate pentru a aceste boli", a detaliat prof dr Liana Gheorghe.
Care e incidența hepatitelor B, C și D în România și ce tratamente avem la dispoziție contra lor, aflați în video:
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Vaccinul gripal, esențial în prevenirea bolii, nu reușește să ofere protecție constantă.
