Blefarospasmul, zbaterea ochiului, poate ascunde câteva boli. Care sunt acestea și când este recomandată prezentarea la medic.
Blefarospasmul, cunoscut popular ca zbaterea ochiului și a pleoapelor, este reprezentat de contracții spastice, involuntare ale musculaturii periorbitale, care determină clipit des și involuntar, precum și închiderea frecventă a ochiului afectat, de obicei pentru câteva minute.
Potrivit WebMD, spasmele pleoapelor pot fi clasificate în trei categorii:
- spasm general al pleoapelor,
- spasm hemifacial (pe o jumătate a feței),
- blefarospasm esențial benign.
Spasmul general al pleoapelor afectează doar pleoapa superioară și/sau inferioară. Acest tip de spasm este foarte frecvent și majoritatea oamenilor îl resimt la un moment dat.
De obicei, apare la un singur ochi și poate varia, ca intensitate, de la abia vizibil la deranjant. Spasmele dispar de la sine într-un timp scurt, dar pot reapărea în câteva ore, zile sau mai mult.
Spasmul hemifacial, adică zbaterea unui singur ochi, reprezintă o tulburare neuromusculară cauzată, de obicei, de un vas de sânge care exercită o presiune excesivă asupra unuia dintre nervii faciali.
Pleoapa poate avea contracții din cauza unui semnal neobișnuit în creier sau în mușchii feței. Iar activitățile cotidiene care pot declanșa acest lucru includ:
- Oboseala;
- Stresul;
- Cofeina;
- Alcoolul;
- Fumatul;
- Sensibilitate la lumină;
- Unele medicamente, în special cele care tratează psihoza și epilepsia.
Deși mai rare, unele afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos pot fi de asemenea factori declanșatori ai blefarospamului. Acestea cuprind:
- Boala Parkinson;
- Leziuni ale creierului;
- Scleroza multiplă;
- Paralizia Bell;
- Sindromul Tourette;
- Distonie.
Sindromul TOURETTE. Cauze, factori de risc, diagnostic și tratament. Cine sunt cei mai afectați
Unele persoane pot să aibă astfel de spasme pe timpul unei zile, altele chiar pe o perioadă mai lungă, de zile, săptămâni sau chiar luni, iar acest lucru poate să afecteze calitatea vieții, precum și activitățile cotidiene.
Din fericire, evoluția blefarospamului este una autolimitată, medicul putând să recomande în primul rând odihna, reducerea stresului și a consumului de cofeină, precum și purtarea unor ochelari de protecție împotriva radiațiilor UV, în contextul unei fotosensibilități.
În cazul în care, pe lângă această zbatere deranjantă a pleoapei mai sunt prezente și alte simptome este necesar un consult oftalmologic.
Aceste simptome sunt:
- ochi roșu, umflat sau o scurgere neobișnuită la nivelul ochiului;
- pleoapa superioară căzută,
- pleoapa se închide complet de fiecare dată când ai spasme;
- ochiul se zbate continuu timp de câteva săptămâni;
- spasmele afectează și alte părți ale feței.
AVC, 7 lucruri esențiale care vă pot SALVA viața. Ciuhodaru: Toți ar trebui SĂ ȘTIM ASTA!
"Toți ar trebui să știm asta. Primele simptome. Cum îl recunoașteți și ce trebuie să faceți. Formula FAST poate salva viața celui de lângă tine. Poate la viitoarele ore de educație pentru sănătate predate chiar la școală.
1. F (face=faţă): Rugaţi pacientul să zâmbească. Semne de alarmă: Faţa nu e simetrică sau gura e căzută într-o parte.
2. A (arms=braţe): Rugaţi pacientul să-şi ridice simultan brațele. Semn de alarmă: unul dintre ele rămâne mai jos
3. S (speech=vorbire): Rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă. Semne de alarmă: dizartie (dificultăţi în vorbire) sau afazic (nu îşi găseşte cuvintele).
4. T (time=timp): Rapiditatea intervenției este esențială. Sunaţi imediat la 112 sau transportați pacientul de urgență la spital.
Toți ar trebui să știm asta. Trebuie învăţată în toate şcolile din România împreună cu multe alte noţiuni de prim-ajutor la orele obligatorii de educație pentru sănătate. Asta prevede legea Ciuhodaru ce poate salva mii de vieţi dar aşteaptă de prea mult timp să fie adoptată. Până când parlamentarii vor adopta proiectul meu de lege. Citește mai departe AICI.
Câștigătoarea premiului Oscar Judi Dench spune că ar putea renunța la carieră, după 60 de ani de activitate.
Schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de cataractă și pot îmbunătăți sănătatea ochilor pe termen lung.
Această afecțiune poate prezice apariția demenței cu 12 ani înainte de debutul primelor simptome.
Trei motive pentru care să nu te freci la ochi. Poți declanșa afecțiuni oculare grave.
Află mai multe despre principalele cauze ale astigmatismului și cum poți identifica anumite simptome devreme.
Procedurile estetice pentru schimbarea culorii ochilor vin cu riscuri semnificative pentru sănătatea oculară.
Conjunctivita - ce trebuie să știi despre această afecțiune oculară comună.
Purtarea lentilelor de contact în timpul somnului poate crește riscul de infecții oculare grave care pot afecta vederea pe termen lung.
