Laringita constituie o inflamație a mucoasei laringiene. Principalul simptom este răgușeala, poate fi însoțit de tuse.
„Laringita reprezintă o inflamație a mucoasei laringiene cu o etiologie foarte variată. Rareori este izolată, ea integrându-se, în majoritatea cazurilor, într-un tablou inflamator mai larg, rino-faringian sau traheo-bronsic", se explică într-o postare pe Facebook a Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila".
Răgușeala este principalul simptom și poate fi însoțit de tuse, dispnee, disfagie, odinofagie, senzația de uscăciune la nivelul gâtului. În ce privește cauzele mai frecvente, acestea, precizează medicii de la Spitalul Militar București, sunt: virozele, sinuzitele, boala de reflux gastroesofagian, expunerea repetată la factori de mediu iritanți – fumul de țigară (chiar și pasiv), noxe, diverși alergeni ce produc tuse, efort vocal îndelungat ce suprasolicită corzile vocale.
„Simptomele care nu scad în intensitate după trei săptămâni pot indica o boală cronică sau o altă patologie ce poate apărea la nivelul laringelui. Este important ca persoanele cu aceste simptome să se prezinte la medic, pentru a diagnostica cauzele acestor modificări ce persistă mai mult timp", se mai precizează în postare.
În funcție de pacient, doctorul recomandă sau nu teste suplimentare. Unul dintre acestea, care îi permite medicului să vadă în detaliu laringele este fibroscopia nazo-faringo-laringiană, adică un proces prin care medicul pune un tub flexibil în nas, examineaza rinofaringele si apoi hipofaringele si laringele.
O altă examinare se numește endoscopia laringiană și presupune introducerea unui tub rigid în gură până în spatele luetei ca să fie examinat hipofaringele și laringele.
Un alt procedeu constă în observarea corzilor vocale – laringostroboscopia.
Testele se fac în urma unei anestezii locale. Medicul poate lua fragmente de țesut la nivelul laringelui pentru efectuarea unei biopsii cu examen histopatologic ce poate exclude diagnosticul de cancer sau al unei alte afectiuni grave.
După examenul clinic, antecedente și investigații se stabilește diagnosticul, apoi medicul prescrie tratamentul.
Acesta ar consta în: repaus vocal, cu evitarea vorbitului în șoaptă pentru că irită corzile vocale mai mult decât vorbitul încet, hidratare (minim 2 litri pe zi), renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv, medicamente tipice infecțiilor de căi aeriene superioare (antiinflamatoare, antihistaminice, deocongestionante nazale, dacă e cazul), posibil consult gastroenterologic dacă există suspiciuni de boală de reflux gastroesofagian.
Strănutul poate fi mai periculos decât credem. Poate duce la complicații serioase.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Poziția de somn care favorizează sforăitul și apneea în somn. Care e cea mai bună poziție de dormit ca să nu mai sforăi.
Vertij - de ce apare și care sunt simptomele. Știai că există două tipuri de vertij. Cum faceți ca vertijul să dispară de la sine?
"Pentru unele lucruri nu trebuie bani europeni. Dacă interzici claxonatul, e pe gratis asta doar trebuie să semnezi un ordin".
Trei schimbări simple pentru a preveni respirația neplăcută au fost dezvăluite de un medic.
