Vertijul, simptome, cauze și tratament. Poate fi semnul unui AVC, al unei tumori sau al altor boli

Vertijul este o amețeală care creează senzația falsă că tu sau mediul înconjurător vă învârtiți sau vă mișcați. Această afecțiune poate fi asemănătoare cu răul de mișcare, dar nu este același lucru cu amețeala.

Vertijul, mai multe tipuri

Există două categorii de vertij

- vertij periferic

- vertij central.

Vertij periferic

Vertijul periferic este cel mai frecvent tip de vertij. Acesta apare ca urmare a unei probleme la nivelul urechii interne sau al nervului vestibular, care controlează echilibrul.

Vezi și: Ce se întâmplă în organism când bei vin alb. Ce este ”furia” vinului alb. De ce femeile sunt mai afectate

Vertijul central

Vertijul central apare ca urmare a unei probleme la nivelul creierului. Acesta poate fi cauzatde o varietate de afecțiuni diferite, inclusiv:

- accident vascular cerebral

- tumoare pe creier

- migrenă

- leziuni cerebrale traumatice

- infecție

- scleroză multiplă, potrivit Healthline.

Vezi și: Endometrioza, patru semne mai puțin cunoscute. La ce să fii atentă

Vertijul, cauze

Cauzele comune pentru vertij includ:

- Vertijul pozițional paroxistic benign. Aceasta este cea mai frecventă cauză de vertij și creează o senzație intensă și scurtă că vă învârtiți sau vă mișcați. Aceste episoade sunt declanșate de o schimbare rapidă a mișcării capului, cum ar fi o lovitură la cap.

- Infecție. O infecție virală a nervului vestibular, numită nevrită vestibulară sau labirintită, poate provoca vertij intens și constant.

- Boala lui Meniere. Atunci când se acumulează un lichid excesiv în urechea internă, rezultatul poate fi episoade bruște de vertij care durează câteva ore.

- Migrenă. Vertijul indus de migrenă poate dura de la câteva minute la câteva ore.

- Rănire la cap sau la gât. Vertijul este un simptom comun după o leziune traumatică la nivelul capului sau al gâtului, mai ales dacă există leziuni ale sistemului vestibular.

- Medicamente. Anumite medicamente pot provoca vertij, împreună cu alte simptome precum amețeli, pierderea auzului și tinitus, sau un țiuit în urechi.

Vezi și: Cât de sigure sunt sticlele reutilizabile. Adevărul murdar, scos la iveală de cercetători

Vertijul pozițional benign

Deși vertijul pozițional paroxistic benign poate fi deranjant, este rareori grav, cu excepția cazului în care crește șansele de cădere.

Simptomele pot include:

- amețeli

- senzația că tu sau mediul înconjurător vă învârtiți sau vă mișcați

- o pierdere a echilibrului sau instabilitate

- greață

- vărsături

Stresul, factor declanșator pentru vertij

Deși stresul nu provoacă vertij în mod direct, îl poate agrava. Mai mult, o cercetare din 2016 sugerează că stresul sever ar putea crește riscul de accident vascular cerebral, care ar putea provoca vertij.

Vezi și: Sucul care ajută la curățarea rinichilor. Ce alte beneficii mai are leguma. Recomandarea Lidiei Fecioru: Două linguri înainte de somn

Vertijul, simptome

Unul dintre cele mai frecvente simptome ale vertijului este amețeala, care de obicei se agravează cu mișcarea capului. Este descrisă de obicei de pacienți ca o senzație de învârtire, cu camera sau obiectele din jurul lor părând să se miște.

Alte simptome ale vertijului includ:

- transpirație crescută

- greață

- vărsături

- dureri de cap

- țiuit sau bâzâit în urechi

- pierderea auzului

- mișcări involuntare ale ochilor

- pierderea echilibrului

Vertijul, tratament

Opțiunile de tratament pentru vertij pot depinde de cauza care stă la baza acestuia. Pentru ameliorarea simptomelor, s-a constatat că terapia de reabilitare vestibulară, precum și medicamentele, cum ar fi meclizina (Antivert), au fost eficiente.

Manevre de repoziționare. Manevra de repoziționare a canalitului, cunoscută și sub numele de manevra Epley, este folosită pentru a ameliora simptomele vertijului. Aceste manevre specifice ale capului pot ajuta la deplasarea cristalelor de canalit (particule mici care pot provoca vertij) din canalele urechii interne.

Fiecare ședință de tratament implică menținerea a patru poziții timp de 30 până la 60 de secunde fiecare și repetarea fiecărei poziții de mai multe ori, după cum este necesar.

Un profesionist din domeniul sănătății vă poate ghida prin fiecare mișcare în timpul ședinței. De asemenea, aceștia vă pot oferi îndrumări suplimentare cu privire la modul în care să efectuați această procedură la domiciliu.

Vezi și: Cum știi dacă ai cancer la sân. Galeș: Prezența unui cancer mamar NU scutește bărbații de acest risc

Medicamente. Meclizina este un antihistaminic, care este o clasă de medicamente utilizate adesea pentru a trata alergiile. Meclizina este eficientă în tratarea răului de mișcare sau a vertijului. Cu toate acestea, ar putea duce la confuzie sau chiar amnezie la adulții mai în vârstă.

Exerciții. Există mai multe exerciții folosite pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor de vertij. Acestea implică, de obicei, marșul pe loc sau menținerea unor poziții specifice pentru a îmbunătăți echilibrul.

Aceste exerciții sunt similare cu cele utilizate în terapia de reabilitare vestibulară (VRT).

Operație. Intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru tratamentul anumitor afecțiuni subiacente care pot provoca vertij, cum ar fi o tumoare pe creier sau un traumatism cranian.

Există mai multe modalități de a ameliora în mod natural disconfortul cauzat de vertij. De exemplu, anumite suplimente pot ajuta la îmbunătățirea somnului în timp ce vă confruntați cu vertijul, inclusiv ginkgo biloba și melatonina.

Uleiuri esențiale pentru vertij. Uleiurile esențiale, cum ar fi levănțica, pot ajuta să oprească amețelile și greața. Cu toate acestea, este important de reținut că în prezent nu există cercetări disponibile care să susțină utilizarea uleiurilor esențiale pentru vertij.

Vezi și: Sindromul halatului alb, anxietatea din fața medicului: simptome și riscuri. Tudor Ciuhodaru: Oamenii au așteptări mari și multe întrebări. Neîncrederea în sistem este la nivel maxim

Vertijul, diagnostic

Un profesionist din domeniul sănătății poate diagnostica vertijul prin efectuarea unui examen clinic și prin colectarea de informații despre simptomele și istoricul medical.

Anumite teste clinice și observații pot fi utile atunci când se evaluează pentru vertij. Printre acestea se numără testarea impulsurilor capului sau manevra Dix-Hallpike (pacienții sunt coborâți rapid din poziția așezat în poziția culcat).

În unele cazuri, pot fi necesare teste suplimentare pentru a diagnostica vertijul, inclusiv imagistică, examene auditive și teste de echilibru.