Bronșita acută poate dura mai puțin de trei săptămâni și se manifestă cu o tuse persistentă. Un virus provoacă de obicei bronșită acută. Bacteriile pot provoca uneori bronșită acută. Dar, chiar și în aceste cazuri, administrarea de antibiotice NU este recomandată și nu vă va ajuta să vă îmbunătățiți.
Bronșita acută, cauze
Asist. Univ. Daniel Trăila, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara, explică din ce cauze poate să apară bronșita acută.
”Bronşita acută este generată cel mai adesea de o infecţie virală, rareori bacteriana, şi cel mai frecvent poate fi întâlnită la pacienţii cu vârste extreme şi la fumători. Boala se manifestă printr-o inflamaţie acută a bronșiilor. Virusul gripal, rinovirusul, enterovirusul şi cel sincitial respirator se număra printre agenţii care pot determina apariţia bolii. În cazuri mai rare, de până la 10 la sută, bronşita este cauzată de bacterii.
Alţi factori care pot determina apariţia unui episod de bronşita acută sunt poluarea, inhalarea unor substanţe iritante sau expunerea la fum. Cu alte cuvinte, cauzele pot fi virale, bacteriene, chimice. Boala se transmite prin strănut sau tuse, prin intermediul picăturilor de salivă încărcate cu particule virale, fie prin atingerea unui obiect infectat şi apoi atingerea feței”, arată medicul.
Vezi și: Durerile de spate, tratament. Un truc simplu și trei pași vă pot ameliora simptomele. Ia o minge de tenis
Bronșita acută, simptome
Tusea și febra sunt principalele simptome al bronșitei acute. Tusea poate dura chiar și câteva săptămâni.
Simptomele bronşitei sunt:
- tusea adesea seacă, chinuitoare - poate persista până la 3 săptămâni
- febră (>37.8 C)
- dureri de gât
- dureri de cap
- dispnee - percepută de pacient că lipsa de aer
- wheezing - descris ca şuierat în piept
- dureri muscular
- lăcrimarea ochilor
- alterarea stării generale
Tusea poate fi şi productivă, cu expectoraţie muco-purulentă, de culoare galben, gri sau verzuie. Modificarea aspectului sputei nu este însă un indicator al infecţiei bacteriene, mai explică dr.
Vezi și: Semiluna de pe unghii, diagnostic pentru anumite boli. Ce înseamnă când lipsește
Bronșita acută, diagnostic
Diagnosticul se stabileşte pe baza simptomatologiei, corelată cu examene de laborator şi imagistica toracică.
”Testele de laborator sunt indicate la pacienţii care prezintă stare generală alterată, tahicardie, tahipnee, dispnee, sau la pacienţii vârstnici cu comorbiditati (peste 75 ani) în ciuda unor simptome mai puţin severe de boală.
Testele de laborator includ analize de sânge printre care:
- efectuarea markerilor inflamatori şi a unei hemoleucograme ce pune în evidenţă: leucocitoza şi neutrofilia, în infecţia bacteriană, şi leucocitoza cu limfocitoza sau limfopenie, în infecţia virală. Examenul sputei indică germenele implicat.
Radiografia toracică se efectuează pentru a exclude prezenţa unui focar pneumonic sau alte cauze ce ar putea genera tuse”, mai notează dr.
Bronșita acută, tratament
Tratamentul include măsuri generale:
- repaus la pat
- hidratare corespunzătoare, de aproximativ 2L/zi
- tratament simptomatic cu: antiinflamatoare, antipiretice, decongestionante nazale, antitusive şi expectorante, beta-2 agonişti în cazurile cu hipereactivitate bronşică sau astm
- tratament etiologic, în funcţie de germenele implicat NU se recomandă antibiotice, mai atrage medicul atenția.
Vezi și: Pacienții în fază terminală, îngrijiri la domiciliu. De ce aleg aceștia să își trăiască ultimele clipe acasă
Bronșita: cauze, simptome, tratament. Mahler: Rezistența la antibiotic, o problemă majoră
Factorii de risc care declanșează bronșita pot fi:
- fumatul
- sistemul imunitar slăbit
- expunerea la agenți iritanți
- alergiile.
De altfel, spune medicul, riscul de a face bronșită sau alte infecții virale crește în sezonul rece, ”nivelul de poluanți poate să crească pentru că ne-am început cu toții activitatea, iar în aceste luni de toamnă nivelul poluanților pe care îi inhalăm este mai mare, iar practic, bronșita este declanșată nu doar de infecții virale bacteriene, ci și de modificări chimice care sunt induse de nivelul de poluanți, de toxic, iar fumul de țigară este toxicul pe care îl inhalăm, în mod voit unii, în mod pasiv alții, dar care produce leziuni pulmonare și leziuni bronhice”, a explicat medicul.
Simptomele pentru bronșită sunt:
- tuse frecventă cu producție de mucus
- disconfort la nivelul pieptului
- dificultăți în respirație
- nas și sinusuri blocate
- respirație șuierătoare (poate să nu fie prezentă)
- febra (poate să nu fie prezentă) și frison
- lipsa de energie, oboseală.
”Atunci când vorbim de bronșită, de regulă, ne gândim la o persoană care tușește. La bronșita cronică tusea trebuie să fie de lungă durată și repetitivă în ani. O persoană care tușește timp de trei luni, aproape în fiecare zi, doi ani la rând, are toate criteriile pentru a defini bronșita cronică.
Pe lângă tuse, de cele mai multe ori, aceste persoane expectorează mucus, nu întotdeauna un mucus de culoare închisă. Chiar și unul deschis la culoare este suficient pentru diagnostic.
Pentru că cele două simptome sunt supărătoare, să tușești zi de zi trei luni înseamnă o calitate a vieții afectată. De foarte multe ori pacienți respectivi se simt și obosiți, simt o presiune în piept, simt o stare de disconfort pe care nu o definesc într-un mod exact, dar care îi limitează în activitatea zilnică, pentru că o persoană care tușește va avea rețineri să participe la un spectacol, chiar și la alte activități publice, pentru că îi este jenă că tușește”, a adăugat dr. Beatrice Mahler.
Citește mai departe AICI
