Ce este Parkinson, boala de care suferă Michael J. Fox: Șapte ani de negare. Cea mai grea parte a diagnosticului meu

Actorul Michael J. Fox a fost diagnosticat cu boala Parkinson când avea numai 29 de ani.
Actorul Michael J. Fox, 61 de ani, este unul dintre cei mai vocali susținători ai cercetării bolii Parkinson, boală neurodegenerativă cu care a fost diagnosticat la vârsta de numai 29 de ani. De altfel, acesta a declarat recent că după ce a primit diagnosticul s-a aflat în „șapte ani de negare”, preferând să nu anunțe în mod public afecțiunea de care suferea pentru că nu știa cum vor reacționa cei care i-au urmărit activitatea cinematografică.
”Cea mai grea parte a diagnosticului meu a fost să mă confrunt cu certitudinea diagnosticului și cu incertitudinea situației. Știam doar că se va înrăutăți. Diagnosticul era cert. Progresul era indefinit și incert. Apoi am intrat în șapte ani de negare, încercând să dau sens la toate acestea.
Puștiul care a plecat din Canada, convins că va reuși să facă orice doar muncind din greu și crezând, avea acum în față o sarcină mare.Le-am spus foarte puține persoane. Iar ei mi-au păstrat secretul", a declarat actorul în cadrul galei anuale Governors Awards, unde a fost ovaționat de o multitudine de vedete.
Michael J. Fox și-a anunțat diagnosticul abia în 1998, iar în weekendul trecut a rememorat ceea ce a simțit în momentul în care a făcut anunțul.
”Ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost remarcabil: Sprijinul din partea publicului larg și reacția minunată a tuturor colegilor mei din industria de divertisment. Tuturor, vă mulțumesc... A fost o transformare. M-a izbit faptul că tot ceea ce mi s-a dat - succesul, viața mea cu Tracy (n.r. soția actorului), familia mea - m-a pregătit pentru această oportunitate și responsabilitate profundă. A fost un dar”, a declarat Fox, la gala menționată, potrivit CBS News.
Boala Parkinson și fundația lui Fox
La numai doi ani de la momentul în care a făcut public diagnosticul, actorul a înființat o fundație, Michael J. Fox Foundation, care să se ocupe de cercetarea acestei boli, iar în prezent, prin intermediul acesteia s-au strâns 1,5 miliarde de dolari. La rândul său, fundația a contribuit la finanțarea a 20 de programe terapeutice în stadiu incipient, a finanțat sau sponsorizat studii clinice și a construit cel mai solid set de date și bioeșantioane din istoria cercetării asupra bolii Parkinson”, potrivit sursei menționate.
Boala Parkinson, ce este și cum se manifestă
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp. Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate prea multe semne sau deloc. Brațele nu se pot legăna în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclară. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp.
Majoritatea persoanelor cu aceasta afecțiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însă există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.
Boala Parkinson, etape de evoluție
Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;
Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;
Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
Factori de risc pentru boala Parkinson
- Vârsta
- Ereditatea
- Sexul
- Expunerea la toxine.
Vezi și: Actriță, după diagnosticarea cu scleroză multiplă: Mi-aș fi dorit să fi fost atentă
Boala Parkinson, complicații
Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:
Probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire. Acestea apar, de obicei, în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente;
Depresie și schimbări emoționale. Este posibil să aveți depresie, uneori chiar în fazele foarte timpurii. Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai ușor pentru a face față celorlalte provocări ale bolii Parkinson;
Schimbări emoționale, cum ar fi teamă, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome;
Probleme de înghițire. Puteți dezvolta dificultăți în înghițire pe măsură ce starea dumneavoastră progresează. Saliva se poate acumula în gură datorită încetinirii înghițitului, ducând la slăbire;
Problemele de mestecat și de mâncare. Stadiul bolii Parkinson afectează mușchii din gură, ceea ce face ca mestecarea să fie dificilă. Acest lucru poate duce la sufocare și nutriție necorespunzătoare;
Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu afecțiuni Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecvența în timpul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei;
Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzând imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare;
Constipație. Multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal datorită unui tract digestiv mai lent.
Vezi și: SIBO, cauze și tratament. Boala Parkinson, printre factorii de risc
-
Testul de respirație care depistează diabetul în câteva minute15.09.2025, 10:56
-
-
Cancerul accelerează îmbătrânirea organismului15.09.2025, 08:38
-
De ce amețesc fără să amețesc, de fapt?14.09.2025, 20:36
-
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.