Transplantul de ficat ar putea fi doar o amintire, după ultima descoperire a cercetătorilor britanici. Ei au descoperit celule care au capacitatea de a reface ficatul în urma unor leziuni, comportându-se...
Cercetătorii de la King's College din Londra au folosit secventierea ARN cu celule unice pentru a identifica un tip de celulă care poate regenera țesutul hepatic, tratând insuficiența hepatică fără a fi nevoie de transplant.
Într-o lucrare publicată astăzi în Nature Communications, oamenii de știință au identificat un nou tip de celulă numită progenitor hibrid (HHyP) hepatobilar, care se formează în timpul dezvoltării precoce în uter. În mod surprinzător, HHyP persistă în cantități mici și la adulți, iar aceste celule pot crește în cele două tipuri de celule ale ficatului adult (hepatocite și colangiocite), care dau proprietăți asemănătoare celulelor stem HHyPs.
Echipa a studiat HHyPs și a constatat că ele seamănă cu celulele stem ale șoarecilor și că au reparat repede ficatul șoarecilor, după leziuni majore precum ciroza. Autorul principal, Dr. Tamir Rashid, de la Centre for Stem Cells & Regenerative Medicine at King's College London, a declarat: „Pentru prima dată, am constatat că celulele cu proprietăți de celule stem adevărate pot exista foarte bine în ficatul uman. Această turnură oferă o gamă largă de aplicații în medicina regenerativă, pentru tratarea bolilor de ficat, inclusiv posibilitatea de a ocoli nevoia de transplanturi de ficat.”
Boala hepatică este al cincilea cauză de decese din Marea Britanie și cea de-a treia cauză de moarte prematură, iar numărul cazurilor continuă să crească. Poate fi cauzată de probleme legate de stilul de viață, cum ar fi obezitatea, virușii, abuzul de alcool sau problemele de sănătate cum ar fi bolile autoimune și cele genetice.
Simptomele afecțiunilor hepatice includ icter, mâncărime și senzații de slăbiciune și oboseală și, în cazuri mai severe, ciroză. Singurul tratament pentru afecțiunile hepatice grave în prezent este un transplant de ficat, care poate duce la complicații pentru toată viața și pentru care necesitatea de organe donatoare depășește cu mult cererile crescânde.
„Acum, trebuie să lucrăm rapid pentru a debloca rețeta pentru transformarea celulelor stem pluripotente în HHyPs, astfel încât să putem transplanta aceste celule în pacienți. Pe termen lung, vom lucra, de asemenea, pentru a vedea dacă putem reprograma HHyPs în organism, folosind medicamente farmacologice tradiționale, pentru a repara ficatul bolnav fără transplant de celule sau organe", a spus Dr. Rashid.
O femeie din SUA a murit în urma unui transplant de plămâni.
Inimile donatorilor aflați în moarte cerebrală nu sunt transplantate în România. Acestea ajung în Europa, prin programul Eurotransplant.
Trei români au fost salvați printr-un transplant datorită generozității unei familii din Bulgaria, care și-a pierdut o rudă.
Această tehnică poate salva mii de vieți. Despre ce este vorba a explicat acad. prof. dr. Irinel Popescu.
Transplantul hepatic în cazul copilei de 5 ani, diagosticată cu boala Wilson și insuficiență hepatică, realizat cu succes.
Ce spun experții despre hepatita misterioasă care stârnește îngrijorări la nivel mondial.
Criogenarea țesuturilor vii ar putea permite păstrarea pentru o perioadă mai lungă de timp a organelor destinate transplantului.
Medicii de la Institutul Clinic Fundeni au transmis noi informații despre starea fetiței cu hepatita "misterioasă".
Primul transplant de trahee din lume s-a realizat în SUA, la o fostă asistentă socială.
Primul triplu transplant reușit de față și de mâini a fost realizat la New York, la un tânăr care era victima unui accident rutier.
Doi români care făceau dializă de câțiva ani au primit o a doua șansă la viață.
Prof dr Horațiu Suciu a anunțat că la Târgu Mureș a fost efectuat astăzi al treilea transplant cardiac din 2021.
5 români au primit a doua șansă la viață după ce familia unui pacient în moarte cerebrală a donat organele acestuia.
