Coronavirus, studiu IRES: Dezinfectantul, măștile și mănușile, marea problema
Peste 4 din 10 români spun că în localitatea lor nu sunt disponibile în comerț materialele de protecție contra noului coronavirus, precum dezinfectantul, măștile și mănușile, arată un sondaj...
Un nou sondaj IRES arată că dezinfectantul pentru mâini este produsul de protecție cel mai folosit de români atunci când ies din casă, două treimi dintre respondenți spunând că îl folosesc de fiecare dată. 64% spun că folosesc de fiecare dată masca de protecție, iar 44% folosesc mănuși de protecție.
Peste 4 din 10 români spun că în localitatea lor materialele de protecție de tipul măștilor, dezinfectanților sau mănușilor nu sunt disponibile în comerț. O treime sunt de părere că aceste materiale sunt disponibile cu unele dificultăți și doar 6% spun că acestea se găsesc fără dificultăți.
Datele arată că respondenții de peste 65 de ani, femeile și persoanele cu educație scăzută și cei din mediul rural dețin produse de protecție în proporții reduse, în timp ce tinerii între 18 și 35 de ani și persoanele cu educație ridicată au aceste produse în proporții mai ridicate.
Analizele detaliate arată că, în general, materialele de protecție sunt mai puțin utilizate de către vârstnici și de către persoanele cu educație scăzută.
Produse din care și-au făcut rezerve
Dezinfectanții pentru mâini și cei pentru suprafețe sunt produsele de protecție pe care românii le dețin în cele mai ridicate proporții, în această perioadă. Peste 55% dintre participanții la studiul IRES spun că au în gospodărie dezinfectant pentru mâini și 57% au dezinfectant pentru suprafețe, în cantități suficiente.
Dezinfectantul pentru haine este produsul deținut în cea mai mică măsură dintre produsele de protecție, doar puțin peste jumătate dintre participanții la studiu spun că dețin acest produs, iar pentru 33% cantitatea este suficentă.
Dezinfectantul pentru mâini este deținut în proporții mai ridicate de către bărbați, de tineri, de respondenții cu educație medie și peste și de către cei care locuiesc în Transilvania și Banat.
Dezinfectantul pentru mâini este produsul de protecție cel mai folosit de români atunci când ies din casă, două treimi dintre ei spun că îl folosesc de fiecare dată. 64% spun că folosesc de fiecare dată masca de protecție, iar 44% folosesc mănuși de protecție.
Dezinfectantul de mâini este utilizat în proporții mai ridicate de către bărbați, de către respondenții tineri, de cei cu educație medie și peste și de cei din Sudul țării.
Măștile, produs deficitar
Măștile reprezintă ce mai deficitar produs: 77% dintre români spun că le dețin, dar 40% susțin că au în cantități insuficiente. 44% dintre respondenții care au declarat că dețin măști și le-au cumpărat, 33% susțin că aveau aceste produse înainte să înceapă criza generată de COVID – 19, 22% spun că le-au primit de la locul de muncă, de la prieteni sau le-au procurat din alte surse, în timp ce aproape 1 din 5 spun că și le-au confecționat singuri sau cineva cunoscut.
Măștile sunt deținute în mai mare măsură de către bărbați, de către respondenții tineri (18-35 de ani), de către cei cu educație ridicată și de respondenții din orașe.
Măștile sunt folosite cu precădere de persoanele între 51 și 65 de ani și de către tineri, de către respondenții cu studii superioare și peste și de către cei care locuiesc în Moldova.
Mănușile, folosite mai mult de bărbați
4 din 10 români spun că au în cantități suficiente mănuși de protecție din cei peste trei sferturi câți spun că le dețin. Mănușile de protecție sunt deținute mai mult de bărbați, de persoanele între 36 și 65 de ani și de respondenții cu educație ridicată.
Vârstnicii și persoanele care locuiesc în mediul rural sunt respondenții care semnalează în proporții ridicate faptul că produsele de protecție nu sunt disponibile în comerț.
Mănușile de protecție sunt folosite cel mai frecvent de femei, de către respondenții cu educație medie și peste.
-
De ce să mănânci un castravete cu coajă în fiecare zi22.03.2026, 09:36
-
-
Ce este vitamina P. Compusul din alimente despre care puțini știu21.03.2026, 17:47
-
-
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
COVID-19, evoluție neașteptată
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
