COVID-19, impact asupra creierului ca la Parkinson și Alzheimer. Cercetător: Ar putea fi ca și cum s-ar turna mai mult combustibil pe acel foc din creier

Sonia Baciu |
Data publicării:
covid 19 impact asupra creierului. FOTO: Freepik @DCStudio
covid 19 impact asupra creierului. FOTO: Freepik @DCStudio

Infectarea cu COVID-19 are același răspuns inflamator ca bolile neurodegenerative de tip Parkinson și Alzheimer.

Virusul COVID-19 poate activa același răspuns inflamator la nivelul creierului ca boala Parkinson, inducând un potențial risc de afecțiuni neurodegenerative în viitor, potrivit unui nou studiu realizat de oameni de știință de la Universitatea din Queensland, relatează Xinhua, potrivit Agerpres.

”Am studiat efectul virusului asupra celulelor imune ale creierului, microglia, care sunt celulele cheie implicate în progresia bolilor cerebrale precum Parkinson și Alzheimer”, a declarat marți Trent Woodruff, coautor și profesor de farmacologie la Universitatea din Queensland.

Folosind sânge de la un donator uman, cercetătorii au crescut microglia în laborator și au infectat celulele cu virusul SARS-CoV-2. Ei au descoperit că celulele ”au devenit efectiv furioase, activând aceeași cale pe care proteinele Parkinson și Alzheimer o pot activa în boală, inflamazomii”, a adăugat Woodruff.

Potrivit studiului publicat în revista Molecular Psychiatry din portofoliul Nature, proteina spike a virusului COVID-19 a fost suficientă pentru a activa și declanșa inflamazomul, care ar putea începe un proces cronic şi susţinut de ucidere a neuronilor.

”Deci, dacă cineva este deja predispus la boala Parkinson, a avea COVID-19 ar putea fi ca și cum s-ar turna mai mult combustibil pe acel foc din creier”, a avertizat Woodruff.

Woodruff a declarat pentru Xinhua că echipa este interesată să continue investigațiile asupra diferitelor variante ale proteinei spike pe microglia, deoarece consideră că ”unele variante mai noi ar putea avea un răspuns și mai puternic”.

Examinarea impactului pe termen lung al unei infecţii anterioare cu COVID-19 asupra creierului este, de asemenea, următoarea țintă pentru cercetători.

”Suntem interesați să infectăm șoareci cu virusul, să îi lăsăm să se recupereze și apoi să monitorizăm şoarecii pentru simptomele motorii și cognitive pe măsură ce îmbătrânesc. De asemenea, putem induce boala Parkinson la șoareci pentru a vedea dacă aceștia au un răspuns exacerbat după recuperarea după infecție”, a mai spus omul de știință.

COVID-19 și legătura cu Alzheimer

Cercetările arată că o perioadă lungă de timp COVID-19 poate provoca modificări cerebrale similare cu cele observate în cazul bolii Alzheimer.

”La persoanele în vârstă, la persoanele de peste 60 de ani, cea mai importantă manifestare este uitarea”, spune Dr. Gabriel de Erausquin, profesor de neurologie la UT Health San Antonio. ”Acești oameni tind să uite unde au pus lucrurile, tind să uite nume, tind să uite numere de telefon. Au, de asemenea, probleme cu limbajul; încep să uite cuvinte. Acești oameni arată foarte rău în acest moment. Și se așteaptă ca aceasta să se comporte așa cum se comportă boala Alzheimer, într-un mod progresiv. Dar adevăratul răspuns este că nu știm”, mai spune specialistul. Citește mai departe AICI.

Ce este boala Parkinson și cum se manifestă 

Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp. Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.

În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate prea multe semne sau deloc. Brațele nu se pot legăna în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclară. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp.

Majoritatea persoanelor cu aceasta afecțiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însă există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.

Boala are cinci etape

Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;

Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;

Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;

Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;

Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.

Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele. 

Factori de risc pentru boala Parkinson

- Vârsta

- Ereditatea

- Sexul 

- Expunerea la toxine

Complicațiile bolii Parkinson

Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:

Probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire. Acestea apar, de obicei, în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente;

Depresie și schimbări emoționale. Este posibil să aveți depresie, uneori chiar în fazele foarte timpurii. Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai ușor pentru a face față celorlalte provocări ale bolii Parkinson;

Schimbări emoționale, cum ar fi teamă, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome;

Probleme de înghițire. Puteți dezvolta dificultăți în înghițire pe măsură ce starea dumneavoastră progresează. Saliva se poate acumula în gură datorită încetinirii înghițitului, ducând la slăbire;

Problemele de mestecat și de mâncare. Stadiul bolii Parkinson afectează mușchii din gură, ceea ce face ca mestecarea să fie dificilă. Acest lucru poate duce la sufocare și nutriție necorespunzătoare;

Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu afecțiuni Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecvența în timpul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei;

Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzând imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare;

Constipație. Multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal datorită unui tract digestiv mai lent.

Vezi și: Care este legătura dintre coșmaruri și Parkinson. Cine sunt mai predispuși la această boală

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel