Care sunt semnalele de alarmă ce indică apariția demenței.
Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.
”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.
Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.
Demența este mai mult decât o pierdere de memorie, o serie dintre funcțiile mentale putând fi afectate de aceasta.
”Deși este obișnuit ca memoria să fie afectată, alte părți ale funcției de gândire pot fi afectate”, spune dr. Kernisan. ”Manualul DSM-5 din 2013 enumeră aceste șase tipuri de funcții cognitive de luat în considerare: învățare și memorie, limbaj, funcție executivă, atenție complexă, funcție perceptiv-motorie, cogniție socială. Dificultățile reprezintă un declin față de nivelul anterior de abilitate al persoanei. Nu poate fi vorba de probleme de citire sau de matematică pe tot parcursul vieții sau chiar de grații sociale. Aceste probleme ar trebui să reprezinte o schimbare, în comparație cu abilitățile obișnuite ale persoanei ca adult”, susține dr. Kernisan.
Ca în cazul oricăror afecțiuni, și în ceea ce privește demența, cheia este diagnosticarea timpurie. Deși nu există ”leac” pentru demență, tratamentul poate face o mare diferență în privința gestionării simptomelor, precum și a calității generale a vieții.
”Dispunem de numeroase tratamente care pot încetini declinul cognitiv, dar acestea sunt cu atât mai eficiente cu cât putem începe să le implementăm mai devreme. Medicul dumneavoastră va efectua o serie de teste pentru a determina gravitatea și cauza simptomelor dumneavoastră.
Acestea pot include teste de imagistică cerebrală sau alte teste de laborator. Medicul dumneavoastră va încerca, de asemenea, să excludă alte cauze posibile, cum ar fi accidente vasculare cerebrale anterioare sau boala Parkinson.
De asemenea, medicii ar putea vorbi cu membrii familiei pentru a determina dacă comportamentul dumneavoastră s-a schimbat recent sau pentru a evalua frecvența simptomelor”, afirmă neurologul Douglas Scharre, potrivit sursei menționate anterior.
Proteina ce ”fierbe” creierul, cauza apariției bolii Alzheimer
”Cu toții uităm lucruri pentru o perioadă de timp și apoi ni le amintim mai târziu”, potrivit American Family Physician. ”Persoanele cu demență uită adesea lucruri, dar nu și le amintesc niciodată. S-ar putea să vă pună aceeași întrebare de mai multe ori, uitând de fiecare dată că ați răspuns deja la acea întrebare. Nici măcar nu-și vor aminti că au pus deja acea întrebare".
Efectele secundare post-COVID. Insomnia și tulburările menstruale se află printre ele
Cercetările arată că o perioadă lungă de timp COVID-19 poate provoca modificări cerebrale similare cu cele observate în cazul bolii Alzheimer.
”La persoanele în vârstă, la persoanele de peste 60 de ani, cea mai importantă manifestare este uitarea”, spune Dr. Gabriel de Erausquin, profesor de neurologie la UT Health San Antonio. ”Acești oameni tind să uite unde au pus lucrurile, tind să uite nume, tind să uite numere de telefon. Au, de asemenea, probleme cu limbajul; încep să uite cuvinte. Acești oameni arată foarte rău în acest moment. Și se așteaptă ca aceasta să se comporte așa cum se comportă boala Alzheimer, într-un mod progresiv. Dar adevăratul răspuns este că nu știm”, mai spune specialistul.
Pierderea memoriei care se agravează progresiv în timp este un semn puternic de demență - mai ales atunci când declinul cognitiv face imposibilă o viață de zi cu zi normală și independentă.
Vezi și: Demența și factorii de risc. Neurolog: Excesele la tinereţe se plătesc târziu foarte scump
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
