Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Demența nu mai este o boală a vârstnicilor, și chiar dacă nu există vindecare, aceasta poate fi prevenită, printr-un stil de viață sănătos.
Demența nu este o boală a vârstnicilor, așa cum mulți credeau până acum, aceasta nu este o entitate, ci un tablou clinic.
”Demența este un tablou clinic, final, a unei suferințe a creierului, de cauze multiple. Este un tablou clinic prin scăderea memoriei, scăderea atenției și a concentrării, scăderea capacității de esențializare, de a folosi obiecte, de a știi, de a imagina cum se fac unele lucruri, scăderea capacității de a exprima verbal, pierderea sensului cuvintelor, lipsa de înțelegere.
Acestea sunt procese corticale de nivel superior care se pierd, uneori unele mai mult, altele mai puțin, ori sunt unele care se pierd în exclusivitate. Există o formă de demență unde se pierde limbajul, mai ales la bărbați”, a explicat medicul neurolog Arman Frăsineanu, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
Potrivit acestuia, cazurile de apariției demenței sunt multiple. ”Avem boli neuro-degenerative unde nu știm sau nu se știe, la ora actual, cu exactitate, care este acea cauză, acel moment de big-bang al creierului, există uneori cauze decelabile, de pildă accidentele vasculare multiple, alcoolismul. Mai avem o boală imunologică a creierului, scleroza multiplă.
Termenul de demență sună peiorativ, însă nu mai este potrivit. De pildă, un individ care are deficit de vitamina B12, are un tablou de demenţă şi e curabil. Un individ cu hipotiroidie are un tablou de demenţă, și de multe ori este tratat ca demență, și este la fel, curabil”, subliniat medicul.
Factorii de risc pentru demenţă sunt:
- hipertensiunea la vârstă medie, desigur, netratată;
- obezitatea la vârstă medie, adică 40 - 50 de ani;
- diabetul este un factor de risc pentru demenţă vasculară;
- fumatul este un factor de risc pentru toate tipurile de demenţă;
- sedentarismul și izolarea socială.
Mare parte dintre acești factori pot fi preveniți, prin dietă și activitate fizică.
Un alt factor de risc important, potrivit medicului este rezerva cognitivă.
”Cu alte cuvinte, nivelul de instruire și preocupare intelectuală a individului. S-a constatat că indivizii cu un nivel ridicat de instruire sunt protejaţi de apariţia demenţei.
Chiar dacă a apărut în cazul acestora boala Alzheimer aceasta a fost de intensitatea mai mică şi mult timp a stat în stadii uşoare. În cazul indivizilor cu nivel de instruire scăzut, care s-a limitat la nişte provocări elementare, demenţele au luat un curs foarte rapid.
Matematicienii sunt cei care au cel mai mic procent de demenţă. De multe ori, ne sfătuim pacienţii să facă temele cu nepoţii”, a precizat medicul neurolog.
”Cu excepţia câtorva cauze curabile, unde sunt nişte constante biologice, din păcate nu avem vindecare.
Tratamentele sunt specifice fiecărui tip de demenţă. Avem tratamente pentru partea de halucinaţii, de agitaţie. În general, medicamentele psihiatrice atunci când se aplică acestor pacienţi, agravează procesul neurodegenerativ.
Familia sau îngrijitorii suferă cel mai mult. Un pacient alcoolic perturbă viaţa a 30 de persoane, la fel şi cel cu demenţă.
Tinerii nu îşi pun această probleme. Din păcate, excesele la tinereţe se plătesc târziu foarte scump", a mai spus neurologul.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.