Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Coșmarurile au fost asociate cu boala neurologică.
Apariția coșmarurilor mai târziu în viață ar putea fi un semn timpuriu al bolii Parkinson, potrivit unei noi cercetări la bărbații în vârstă, notează Science Alert.
Astfel, visele neliniștitoare au fost asociate de mult timp cu boala neurologică, în special în rândul bărbaților, însă acesta este primul studiu care investighează dacă aceste simptome sunt un avertisment al bolii Parkinson sau un produs secundar al afecțiunii.
Urmărind timp de 12 ani starea de sănătate a 3.818 bărbați mai în vârstă cu o funcționare cerebrală tipică, cercetătorii au descoperit că cei care au avut coșmaruri frecvente au fost de două ori mai predispuși să dezvolte Parkinson. Cele mai multe dintre diagnostice au apărut în primii cinci ani ai studiului.
Potrivit sursei citate, rezultatele sugerează că adulții mai în vârstă ar putea fi depistați pentru Parkinson prin chestionarea lor cu privire la conținutul viselor lor.
Intervențiile timpurii ar putea fi apoi folosite pentru a ajuta la întârzierea posibilei apariții a simptomelor fizice, cum ar fi tremurăturile, rigiditatea și lentoarea.
Una dintre cele mai mari provocări în cazul bolii Parkinson este diagnosticarea timpurie. În momentul în care majoritatea oamenilor își dau seama că suferă de această boală, au pierdut deja între 60 și 80 la sută din neuronii care eliberează dopamină într-o parte a trunchiului cerebral.
Mai mult, un studiu anterior al aceluiași cercetător a constatat că pacienții care au avut vise chinuitoare au de cinci ori mai multe șanse de a prezenta o progresie rapidă a bolii.
”Deși poate fi foarte benefică diagnosticarea precoce a bolii Parkinson, există foarte puțini indicatori de risc și mulți dintre aceștia necesită teste spitalicești costisitoare sau sunt foarte comuni și nespecifici, cum ar fi diabetul”, explică neurologul Abidemi Otaiku de la Universitatea din Birmingham (Marea Britanie).
”Deși trebuie să efectuăm cercetări suplimentare în acest domeniu, identificarea semnificației coșmarurilor și a viselor urâte ar putea indica faptul că persoanele care experimentează schimbări în visele lor la vârste înaintate - fără niciun factor declanșator evident - ar trebui să solicite sfaturi medicale”, mai spune Otaiku.
De altfel, legătura dintre somn și boala Parkinson este una pe care cercetătorii o investighează de mai mulți ani. Aproximativ un sfert dintre pacienții cu Parkinson raportează vise frecvente și angoasante din momentul diagnosticării, iar unii dintre ei declară că au avut vise rele cu până la 10 ani înainte de a fi diagnosticați.
Studiile anterioare sugerează că persoanele cu boala Parkinson sunt de patru ori mai predispuse să aibă coșmaruri frecvente decât cele din populația generală.
Boala Parkinson este o boală neuro-degenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp. Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate prea multe semne sau deloc. Brațele nu se pot legăna în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclară. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp.
Majoritatea persoanelor cu aceasta afecțiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însă există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.
Boala are cinci etape
Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;
Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;
Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
Vezi și: Tratament promițător pentru boala Parkinson. Celule stem care inversează simptomele
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.