COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Un studiu clinic internațional analizează efectele terapiei cu plasmă convalescentă în cazurile moderate și severe de COVID-19, dar a oprit înrolarea pacienților în stare critică, care necesită terapie...
Oamenii de știință implicați in studiul clinic REMAP-CAP au decis să întrerupe analiza pacienților COVID-19 în stare gravă tratați cuplasmă convalescentă după ce o cercetare inițială efectuată asupra a peste 900 de participanți internați la terapie intensivă a demonstrat că tratamentul cu acest produs - plasmă bogată în anticorpi prelevată de la persoane care s-au vindecat de boală - nu le-a îmbunătățit rezultatele.
Rezultatul care a condus la stoparea înrolării în studiul REMAP-CAP a pacienților în stare critică a arătat că există o probabilitate foarte mică - de 2,2% - ca acest tratament să reducă ratele de deces sau să scadă numărul zilelor în care pacienții au necesitat terapie intensivă.
„Nu au existat dovezi ale unui prejudiciu asociat cu administrarea plasmei convalescente”, notează cercetătorii, iar studiul clinic continuă să recruteze pacienți spitalizați cu boala COVID-19 care prezintă simptome moderate, dar care nu sunt internați la terapie intensivă.
„Este biologic plauzibil ca pacienții care nu produc anticorpi la momentul terapiei cu plasmă convalescentă și acei pacienți cu virus în exces să poată beneficia mai mult decât alții. Analizele noastre suplimentare vor explora acest lucru”, a arătat dr Manu Shankar-Hari, profesor de terapie intensivă în la Guy's and St Thomas' din Marea Britanie, unul dintre cercetătorii principali din studiul clinic.
Ipoteza care stă la baza utilizării plasmei convalescente ca tratament potențial pentru pacienții cu boala COVID-19 este aceea că anticorpii pe care îi conține ar putea neutraliza virusul, împiedicându-i replicarea și stopând dezvoltarea leziunilor la nivelul țesuturilor, notează imperial.ac.uk.
Studii mai restrânse asupra plasmei convalescente ca tratament aplicat la pacienții cu COVID-19, desfășurate în India și în Argentina, au arătat de asemenea că acest tratament nu prezintă niciun avantaj aparent în cazul celor aflați în stare gravă.
Deocamdată nu se știe de ce plasma convalescentă nu are efect la pacienții COVID-19 în stare critică, însă o ipoteză ar fi aceea că „leziunile pulmonare provocate de virus sunt prea avansate pentru ca ea să facă diferența”, după cum a declarat Alexis Turgeon, medic și profesor la Université Laval din Canada, care colaborează la studiul clinic.
„Anticorpii acționează prin stoparea virusului, nu prin tratarea simptomelor virusului", a precizat Gail Miflin, expertă în cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie. „Există dovezi care apar din studiile internaționale conform cărora utilizarea înainte de terapie intensivă se poate dovedi mai eficientă”, a adăugat ea.
REMAP-CAP (link direct studiu) este un studiu clinic internațional care explorează o gamă de potențiale tratamente pentru COVID-19: 4.100 de pacienți cu boala COVID-19 au fost recrutați pentru studii clinice cu plasmă convalescentă la peste 290 de clinici din Europa, Americi, Asia, Africa și Australasia.
Concluzii separate din cadrul REMAP-CAP au indicat săptămâna trecută că tratarea pacienților în stare critică diagnosticați cu boala COVID-19 cu medicamentele Actemra de la Roche sau Kevzara de la Sanofi a îmbunătățit semnificativ șansele de supraviețuire și a redus timpul în care pacienții au necesitat terapie intensivă, notează Agerpres citând Reuters.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Long COVID afectează majoritatea persoanelor care au fost infectate cu coronavirus. Dar în cât timp trec simptomele.