"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Un studiu clinic internațional analizează efectele terapiei cu plasmă convalescentă în cazurile moderate și severe de COVID-19, dar a oprit înrolarea pacienților în stare critică, care necesită terapie...
Oamenii de știință implicați in studiul clinic REMAP-CAP au decis să întrerupe analiza pacienților COVID-19 în stare gravă tratați cuplasmă convalescentă după ce o cercetare inițială efectuată asupra a peste 900 de participanți internați la terapie intensivă a demonstrat că tratamentul cu acest produs - plasmă bogată în anticorpi prelevată de la persoane care s-au vindecat de boală - nu le-a îmbunătățit rezultatele.
Rezultatul care a condus la stoparea înrolării în studiul REMAP-CAP a pacienților în stare critică a arătat că există o probabilitate foarte mică - de 2,2% - ca acest tratament să reducă ratele de deces sau să scadă numărul zilelor în care pacienții au necesitat terapie intensivă.
„Nu au existat dovezi ale unui prejudiciu asociat cu administrarea plasmei convalescente”, notează cercetătorii, iar studiul clinic continuă să recruteze pacienți spitalizați cu boala COVID-19 care prezintă simptome moderate, dar care nu sunt internați la terapie intensivă.
„Este biologic plauzibil ca pacienții care nu produc anticorpi la momentul terapiei cu plasmă convalescentă și acei pacienți cu virus în exces să poată beneficia mai mult decât alții. Analizele noastre suplimentare vor explora acest lucru”, a arătat dr Manu Shankar-Hari, profesor de terapie intensivă în la Guy's and St Thomas' din Marea Britanie, unul dintre cercetătorii principali din studiul clinic.
Ipoteza care stă la baza utilizării plasmei convalescente ca tratament potențial pentru pacienții cu boala COVID-19 este aceea că anticorpii pe care îi conține ar putea neutraliza virusul, împiedicându-i replicarea și stopând dezvoltarea leziunilor la nivelul țesuturilor, notează imperial.ac.uk.
Studii mai restrânse asupra plasmei convalescente ca tratament aplicat la pacienții cu COVID-19, desfășurate în India și în Argentina, au arătat de asemenea că acest tratament nu prezintă niciun avantaj aparent în cazul celor aflați în stare gravă.
Deocamdată nu se știe de ce plasma convalescentă nu are efect la pacienții COVID-19 în stare critică, însă o ipoteză ar fi aceea că „leziunile pulmonare provocate de virus sunt prea avansate pentru ca ea să facă diferența”, după cum a declarat Alexis Turgeon, medic și profesor la Université Laval din Canada, care colaborează la studiul clinic.
„Anticorpii acționează prin stoparea virusului, nu prin tratarea simptomelor virusului", a precizat Gail Miflin, expertă în cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie. „Există dovezi care apar din studiile internaționale conform cărora utilizarea înainte de terapie intensivă se poate dovedi mai eficientă”, a adăugat ea.
REMAP-CAP (link direct studiu) este un studiu clinic internațional care explorează o gamă de potențiale tratamente pentru COVID-19: 4.100 de pacienți cu boala COVID-19 au fost recrutați pentru studii clinice cu plasmă convalescentă la peste 290 de clinici din Europa, Americi, Asia, Africa și Australasia.
Concluzii separate din cadrul REMAP-CAP au indicat săptămâna trecută că tratarea pacienților în stare critică diagnosticați cu boala COVID-19 cu medicamentele Actemra de la Roche sau Kevzara de la Sanofi a îmbunătățit semnificativ șansele de supraviețuire și a redus timpul în care pacienții au necesitat terapie intensivă, notează Agerpres citând Reuters.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.