Oamenii de știință implicați in studiul clinic REMAP-CAP au decis să întrerupe analiza pacienților COVID-19 în stare gravă tratați cuplasmă convalescentă după ce o cercetare inițială efectuată asupra a peste 900 de participanți internați la terapie intensivă a demonstrat că tratamentul cu acest produs - plasmă bogată în anticorpi prelevată de la persoane care s-au vindecat de boală - nu le-a îmbunătățit rezultatele.
Rezultatul care a condus la stoparea înrolării în studiul REMAP-CAP a pacienților în stare critică a arătat că există o probabilitate foarte mică - de 2,2% - ca acest tratament să reducă ratele de deces sau să scadă numărul zilelor în care pacienții au necesitat terapie intensivă.
„Nu au existat dovezi ale unui prejudiciu asociat cu administrarea plasmei convalescente”, notează cercetătorii, iar studiul clinic continuă să recruteze pacienți spitalizați cu boala COVID-19 care prezintă simptome moderate, dar care nu sunt internați la terapie intensivă.
„Este biologic plauzibil ca pacienții care nu produc anticorpi la momentul terapiei cu plasmă convalescentă și acei pacienți cu virus în exces să poată beneficia mai mult decât alții. Analizele noastre suplimentare vor explora acest lucru”, a arătat dr Manu Shankar-Hari, profesor de terapie intensivă în la Guy's and St Thomas' din Marea Britanie, unul dintre cercetătorii principali din studiul clinic.
Ipoteza care stă la baza utilizării plasmei convalescente ca tratament potențial pentru pacienții cu boala COVID-19 este aceea că anticorpii pe care îi conține ar putea neutraliza virusul, împiedicându-i replicarea și stopând dezvoltarea leziunilor la nivelul țesuturilor, notează imperial.ac.uk.
Studii mai restrânse asupra plasmei convalescente ca tratament aplicat la pacienții cu COVID-19, desfășurate în India și în Argentina, au arătat de asemenea că acest tratament nu prezintă niciun avantaj aparent în cazul celor aflați în stare gravă.
Deocamdată nu se știe de ce plasma convalescentă nu are efect la pacienții COVID-19 în stare critică, însă o ipoteză ar fi aceea că „leziunile pulmonare provocate de virus sunt prea avansate pentru ca ea să facă diferența”, după cum a declarat Alexis Turgeon, medic și profesor la Université Laval din Canada, care colaborează la studiul clinic.
„Anticorpii acționează prin stoparea virusului, nu prin tratarea simptomelor virusului", a precizat Gail Miflin, expertă în cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie. „Există dovezi care apar din studiile internaționale conform cărora utilizarea înainte de terapie intensivă se poate dovedi mai eficientă”, a adăugat ea.
REMAP-CAP (link direct studiu) este un studiu clinic internațional care explorează o gamă de potențiale tratamente pentru COVID-19: 4.100 de pacienți cu boala COVID-19 au fost recrutați pentru studii clinice cu plasmă convalescentă la peste 290 de clinici din Europa, Americi, Asia, Africa și Australasia.
Concluzii separate din cadrul REMAP-CAP au indicat săptămâna trecută că tratarea pacienților în stare critică diagnosticați cu boala COVID-19 cu medicamentele Actemra de la Roche sau Kevzara de la Sanofi a îmbunătățit semnificativ șansele de supraviețuire și a redus timpul în care pacienții au necesitat terapie intensivă, notează Agerpres citând Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
