COVID-19: Tratamentul cu plasmă convalescentă, niciun beneficiu pentru pacienții în stare critică. STUDIU
Un studiu clinic internațional analizează efectele terapiei cu plasmă convalescentă în cazurile moderate și severe de COVID-19, dar a oprit înrolarea pacienților în stare critică, care necesită terapie...
Oamenii de știință implicați in studiul clinic REMAP-CAP au decis să întrerupe analiza pacienților COVID-19 în stare gravă tratați cuplasmă convalescentă după ce o cercetare inițială efectuată asupra a peste 900 de participanți internați la terapie intensivă a demonstrat că tratamentul cu acest produs - plasmă bogată în anticorpi prelevată de la persoane care s-au vindecat de boală - nu le-a îmbunătățit rezultatele.
Rezultatul care a condus la stoparea înrolării în studiul REMAP-CAP a pacienților în stare critică a arătat că există o probabilitate foarte mică - de 2,2% - ca acest tratament să reducă ratele de deces sau să scadă numărul zilelor în care pacienții au necesitat terapie intensivă.
„Nu au existat dovezi ale unui prejudiciu asociat cu administrarea plasmei convalescente”, notează cercetătorii, iar studiul clinic continuă să recruteze pacienți spitalizați cu boala COVID-19 care prezintă simptome moderate, dar care nu sunt internați la terapie intensivă.
„Este biologic plauzibil ca pacienții care nu produc anticorpi la momentul terapiei cu plasmă convalescentă și acei pacienți cu virus în exces să poată beneficia mai mult decât alții. Analizele noastre suplimentare vor explora acest lucru”, a arătat dr Manu Shankar-Hari, profesor de terapie intensivă în la Guy's and St Thomas' din Marea Britanie, unul dintre cercetătorii principali din studiul clinic.
Ipoteza care stă la baza utilizării plasmei convalescente ca tratament potențial pentru pacienții cu boala COVID-19 este aceea că anticorpii pe care îi conține ar putea neutraliza virusul, împiedicându-i replicarea și stopând dezvoltarea leziunilor la nivelul țesuturilor, notează imperial.ac.uk.
Studii mai restrânse asupra plasmei convalescente ca tratament aplicat la pacienții cu COVID-19, desfășurate în India și în Argentina, au arătat de asemenea că acest tratament nu prezintă niciun avantaj aparent în cazul celor aflați în stare gravă.
Deocamdată nu se știe de ce plasma convalescentă nu are efect la pacienții COVID-19 în stare critică, însă o ipoteză ar fi aceea că „leziunile pulmonare provocate de virus sunt prea avansate pentru ca ea să facă diferența”, după cum a declarat Alexis Turgeon, medic și profesor la Université Laval din Canada, care colaborează la studiul clinic.
„Anticorpii acționează prin stoparea virusului, nu prin tratarea simptomelor virusului", a precizat Gail Miflin, expertă în cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie. „Există dovezi care apar din studiile internaționale conform cărora utilizarea înainte de terapie intensivă se poate dovedi mai eficientă”, a adăugat ea.
REMAP-CAP (link direct studiu) este un studiu clinic internațional care explorează o gamă de potențiale tratamente pentru COVID-19: 4.100 de pacienți cu boala COVID-19 au fost recrutați pentru studii clinice cu plasmă convalescentă la peste 290 de clinici din Europa, Americi, Asia, Africa și Australasia.
Concluzii separate din cadrul REMAP-CAP au indicat săptămâna trecută că tratarea pacienților în stare critică diagnosticați cu boala COVID-19 cu medicamentele Actemra de la Roche sau Kevzara de la Sanofi a îmbunătățit semnificativ șansele de supraviețuire și a redus timpul în care pacienții au necesitat terapie intensivă, notează Agerpres citând Reuters.
-
-
-
Dr. Monica Pop, reacție dură împotriva eutanasierii26.03.2026, 20:53
-
Cum ne afectează problemele financiare creierul26.03.2026, 19:59
-
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
