EXCLUSIV Cum ajung virusurile la bordul navelor de croazieră? Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică mecanismul infecțiilor

Apariția unor cazuri de îmbolnăvire pe navele de croazieră ridică semne de întrebare cu privire la siguranța pasagerilor și eficiența măsurilor de prevenție. În cadrul emisiunii Academia de Sănătate, acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu și prof. dr. Simin Aysel Florescu au analizat posibilele cauze ale unui astfel de focar și mecanismele de transmitere a bolilor în comunități închise.

Vectorii de transmitere

Discuția a pornit de la analogia istorică a ciumei, pentru a explica modul în care bolile pot pătrunde în spații izolate. Deși tehnologia medicală a avansat, mecanismele biologice rămân o provocare pentru sănătatea publică.

"De fapt, ciuma s-a transmis de la șobolani, dar prin purici. Puricii au fost vectorii.

Partea dramatică este că pe vasele de croazieră vorbim despre comunități relativ închise, care nu au întotdeauna mijloace imediate de protecție. Asta creează o anumită îngrijorare.

Dacă ar fi să pun o întrebare în numele celor care intenționează să plece în croazieră: puteau organiza cei responsabili ceva mai eficient pentru a preveni apariția unui focar epidemic?", a spus acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

Igiena la bord și riscul contaminării mărfurilor

Deși vasele moderne respectă standarde riguroase, riscul zero nu există. Prof. dr. Simin Aysel Florescu subliniază că, de cele mai multe ori, sursa nu este prezența directă a animalelor pe vas, ci manipularea obiectelor contaminate anterior.

"Eu nu am fost niciodată într-o croazieră, dar știu că există proceduri destul de complexe pentru asigurarea igienei, atât în spațiile comune, cât și în alimentație și în manipularea mărfurilor.

În mod normal, orice vas de croazieră ar trebui să evite să devină un focar de infecție, mai ales când transportă aceleași comunități timp de două, trei sau patru săptămâni. E suficient ca o singură persoană să aibă o infecție respiratorie și aceasta se poate răspândi rapid.

Totuși, condițiile sunt în general bine controlate. Cred că în acest caz a fost un accident nefericit, o situație izolată. Vom vedea ce va spune analiza finală.

Probabil a existat o posibilă transmitere indirectă, poate din America de Sud, prin rozătoare sau prin materiale contaminate. Dar nu avem confirmări clare.

Nu cred că șobolanii au fost efectiv pe vas. Mai degrabă este vorba de obiecte sau mărfuri contaminate aduse la bord.

Teoretic, această posibilitate există, pentru că transmiterea nu este direct de la rozătoare, ci prin dejecții contaminate.

La fel ca în exemplul unui depozit infestat: dacă cineva intră, ridică praful și manipulează obiectele fără protecție, poate inhala particule contaminate fără contact direct cu sursa.

Deocamdată, sunt doar speculații. OMS ar trebui să ofere mai multe detalii în curând. Nu cred că este cazul unei panicări legate de vasele de croazieră. Cel mai probabil a fost un incident izolat", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

Care sunt riscurile extinderii

După experiența pandemiei de COVID-19, principala teamă a publicului este legată de posibilitatea unei răspândiri pe scară largă. Totuși, experții îndeamnă la calm, deoarece riscul depinde exclusiv de capacitatea virusului de a se transmite de la om la om.

"Întrebarea care rămâne, mai ales după pandemia COVID, este dacă un astfel de focar se poate răspândi mai departe", a mai spus acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.

"Dacă nu există transmitere interumană semnificativă, riscul este foarte redus.

Nu consider că este o problemă majoră de sănătate publică în acest moment și nici un motiv de panică extinsă.

Totuși, hantavirusurile sunt rareori primele la care te gândești în astfel de situații, deși pot crea îngrijorare tocmai pentru că numele lor sună exotic. De fapt, există boli mult mai relevante pentru sănătatea publică, precum rujeola sau poliomielita, care ar merita mai multă atenție", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.