Cum atacă noul coronavirus. Celulele din nas, plămâni și intestin, cele mai afectate

Un nou studiu sugerează că SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, este cel mai probabil să vizeze celule specifice prezente în pasajele nazale, plămâni și intestinul...
Un nou studiu, realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și Universitatea Harvard, ambele din Cambridge, MA - alături de colegii din alte instituții - pare să fi identificat celulele pe care SARS-CoV-2 le atacă în corpul uman, notează Medical News Today.
Studiul - ale cărui rezultate vor apărea în curând în Journal Cell - este bazat pe investigațiile existente care arată că SARS-CoV-2 folosește două proteine, care acționează ca receptori, pentru a invada celulele gazdă și pentru a se reproduce. Aceste proteine sunt enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) și proteina transmembrană serină 2 (TMPRSS2).
Cercetătorii au vrut să afle care celule din corpul uman exprimă aceste proteine și s-au concentrat pe seturi de celule din pasajele nazale, plămâni și intestinul subțire. Acest lucru se datorează faptului că persoanele cu COVID-19 prezintă cel mai adesea simptome respiratorii și digestive.
„De îndată ce ne-am dat seama că rolul acestor proteine a fost confirmat biochimic, am început să căutăm care sunt acele gene", spune co-autorul studiului, dr. Jose Ordovas-Montanes.
„Am fost, într-adevăr, într-o poziție bună pentru a începe să investigăm care sunt celulele pe care acest virus le-ar putea viza", adaugă el.
Cercetătorii au folosit informațiile existente pentru a contura studiul și pentru a alege țesuturile pe care apoi le-au analizat.
„Deoarece avem acest depozit incredibil de informații, am putut începe să analizăm care ar putea fi celulele țintă pentru infecție", spune prof. Shalek.
„Chiar dacă aceste seturi de date nu au fost concepute special pentru [COVID-19], sperăm că ne-a dat un start pentru a identifica unele lucruri care ar putea fi relevante", continuă el.
Analizând celulele de la nivelul pasajelor nazale, plămânilor și intestinului subțire, cercetătorii au putut să identifice tipurile de celule pe care SARS-CoV-2 este cel mai probabil să le atace.
Cercetătorii au descoperit că, în pasajele nazale, „celulele secretoare de goblet" - care produc mucus - exprimă ARN care le permite să producă atât ACE2 cât și TMPRSS2. În țesutul pulmonar, s-au concentrat pe pneumocite de tip II, care sunt celulele care aliniază alveolele (sacii de aer) și le permit să rămână deschise.
În cele din urmă, în intestinul subțire, echipa s-a concentrat pe enterocite absorbante, care sunt celulele care asigură absorbția substanțelor nutritive cheie.
Rolul interferonului
Pe parcursul studiului, cercetătorii au descoperit, de asemenea, că gena care codifică ACE2 poate fi asociată cu activarea genelor care răspund și la interferon. Aceasta este o proteină care ajută la declanșarea răspunsului imun.
În urma experimentelor ulterioare, echipa a descoperit că interferonul a fost capabil să activeze gena ACE2 în celulele epiteliale ale căilor respiratorii.
Această constatare i-a determinat pe cercetători să creadă că noul coronavirus ar fi putut „învăța" să activeze proteine care sunt menite să ajute celulele să își păstreze integritatea față de acele celule.
„Acesta nu este singurul exemplu în acest sens", notează Ordovas-Montanes. Există alte exemple de coronavirusuri și alte virusuri care vizează, de fapt, genele stimulate de interferon, ca modalități de a intra în celule"
În urma recentelor descoperiri, cercetătorii cântăresc potențialul rol al interferonului în cazul infecției cu SARS-CoV-2.
Pe de o parte, spun ei, această proteină poate stimula apărarea celulelor împotriva virusului. Pe de altă parte, este posibil ca interferonul să poată deveni și el o țintă pentru SARS-CoV-2.
„Este greu să tragem concluzii ample despre rolul interferonului împotriva acestui virus", explică prof. Shalek.
„Singurul mod în care vom începe să înțelegem asta este prin studiile clinice", adaugă el.
-
Cafeaua cu ulei de măsline: beneficii, riscuri și cum să o prepari acasă16.09.2025, 09:49
-
-
-
-
COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID-19, complicație asupra creierului. Ce este prosopagnozia și cum se manifestă
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Terapiile miraculoase pentru long-COVID, un pericol costisitor pentru pacienți. Medic: Sunt expuși riscului de a fi păcăliți
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
COVID, efecte suprinzătoare. Ce beneficii a avut asupra creierului. Este uimitor
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
COVID-19, comparabil cu gripa sezonieră. Când se încheie pandemia
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.