Dificultatea la înghițire sau tusea în timpul mesei, semn al unei probleme de sănătate

Dificultatea de a înghiți sau tusea ocazională în timpul meselor nu este neapărat o problemă majoră. Totuși, când astfel de probleme apar mai frecvent, ele pot semnala o problemă mai...
Vezi și: COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Este normal să întâmpini o problemă ocazională de înghițire, cum ar fi atunci când vorbești sau râzi în timp ce mănânci sau încerci să mănânci prea repede, cu mușcături mari. Totuși, atunci când problemele de înghițire apar cu o anumită consistență, este important să acorzi atenție.
Deborah Ross, logoped și CEO al San Diego Speech Therapy, explică faptul că dificultățile de înghițire care apar regulat ar putea indica o deteriorare sau slăbire a mușchilor sau nervilor implicați în procesul de înghițire.
Disfagia, riscuri pe termen lung
Lăsată netratată, problema de înghițire—cunoscută sub denumirea de disfagie—poate duce la complicații serioase, inclusiv blocarea căilor respiratorii, malnutriție, deshidratare și infecții respiratorii frecvente. De asemenea, persoanele cu disfagie au un risc mai mare de a dezvolta pneumonie de aspirație, o infecție cauzată de alimente sau lichide care ajung în căile respiratorii.
Disfagia, cauze comune
Dificultățile de înghițire sunt frecvent întâlnite la persoanele cu boli neurologice progresive, cum ar fi boala Parkinson, demența, accidentul vascular cerebral și cancerul de cap și gât. De asemenea, leziunile la nivelul capului, gâtului și pieptului pot afecta înghițirea.
Eileen Domalaog, logopedă la Salinas Valley Speech Pathology, subliniază că slăbirea mușchilor, care apare natural odată cu vârsta, poate afecta și mușchii de înghițire. Anumite medicamente pot agrava dificultățile de înghițire, fie prin uscarea gurii, fie prin afectarea controlului muscular.
Stresul și anxietatea sunt factori din ce în ce mai recunoscuți ca surse de dificultăți la înghițire, după cum menționează Ross. În plus, problemele dentare, cum ar fi protezele dentare care nu se potrivesc bine, dinții lipsă sau instabili, pot împiedica mestecarea eficientă a alimentelor, afectând astfel înghițirea, potrivit HuffPost.
Vezi și: Medicamentul care distruge cele mai mici tumori. E nevoie doar de o singură doză
Dificultatea la înghițire - FOTO: Freepik@Hasnainraza
Disfagia, simptome
Dificultățile de înghițire se pot manifesta în mai multe moduri. Semnele comune includ:
- Tuse în timpul mesei sau când bei
- Senzația că mâncarea se blochează în gât
- Efort suplimentar necesar pentru a înghiți
- Necesitatea de a înghiți de mai multe ori pentru a curăța gura de mâncare
- Voce "murdară" după ce ai băut, indicând lichid prins în gât
- Senzația că ceva este blocat în piept
Dacă cineva din viața ta, precum o persoană cu demență avansată, nu poate exprima aceste simptome, urmărește semne indirecte, cum ar fi pierderea interesului față de mâncare, prelungirea timpului dedicat mesei, pierderea în greutate sau infecții respiratorii frecvente.
Când ar trebui să te adresezi medicului
Dacă problemele de înghițire apar mai frecvent sau urmează un anumit tipar, este important să consultați medicul. Un exemplu de tipar ar putea fi dificultatea constantă de a înghiți anumite alimente sau băuturi.
Ross recomandă ca oricine experimentează dificultăți de înghițire după un diagnostic medical recent să discute acest lucru cu medicul lor. Intervenția timpurie este crucială, subliniază Domalaog.
"Dacă există o problemă de înghițire, este bine să o identifici. Dacă este începutul unei probleme de înghițire, este important să o abordezi din timp", spune Damolaog.
Disfagia, tratament
Ideea de a fi nevoit să consumi băuturi îngroșate și alimente tocate pentru tot restul vieții este o îngrijorare pentru mulți. Totuși, practicile moderne de tratament se concentrează pe reabilitarea, mai degrabă decât pe modificarea pe termen lung a alimentelor.
Ross asigură că scopul logopedilor este de a restabili capacitatea de înghițire. Reabilitarea implică, de obicei, exerciții pentru antrenarea mușchilor de înghițire, iar modificările de textură ale alimentelor și băuturilor sunt doar măsuri temporare pe măsură ce tratamentul avansează.
Pentru a asigura eficiența exercițiilor de reabilitare, acestea trebuie să fie realizate sub ghidajul unui logoped calificat. Domalaog subliniază importanța de a efectua aceste exerciții cu intensitatea și frecvența corecte, adesea depășind ceea ce pacientul consideră că este capabil să facă.
Prin terapie și reabilitare țintite, majoritatea persoanelor pot reveni treptat la o alimentație cât mai normală posibil, chiar dacă anumite modificări sunt necesare inițial.
-
-
-
Lucrul care triplează riscul de cancer. Medicii, avertisment16.07.2025, 23:43
-
Tratamentul care bate chimioterapia fără efecte adverse25.07.2025, 16:00
-
Activitatea care îți protejează creierul. Previne uitarea16.07.2025, 20:10
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Când poți face a doua procedură FIV, dacă prima nu a ieșit. Lucia Luchian, vești bune pentru cupluri
Timpul petrecut în fața ecranelor crește riscul de boli de inimă
Colica biliară: simptome și cauze. Alimentele care o provoacă. Dr. Oana Dolofan: Durerea iradiază în umăr sau în spate
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Leucemia limfocitară cronică: exercițiile fizice care reduc simptomele, fără tratament
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Monica Seles, diagnosticată cu miastenia gravis: Aceste simptome nu pot fi ignorate! Așa a început totul
Alimentele care îți cresc riscul de boli grave, chiar și în cantități mici. O porție pe zi e de ajuns
O singură porție pe zi poate fi suficientă ca să-ți crească riscul de diabet, cancer și boli de inimă.