DOLIU în lumea medicală! Dr Benedek Istvan, răpus de COVID-19. Este cel care a realizat primul transplant de măduvă la adult din România
Doctorul Benedek Istvan, medicul care a efectuat primul transplant de măduvă la un bolnav adult din România, a murit din cauza COVID-19.
Fostul șef al Secției Clinice de Hematologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Mureș, profesor doctor Benedek Istvan, cel care a efectuat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în România, în anul 2001, și a realizat numeroase premiere naționale în domeniul medical, a murit, marți, după ce a contactat COVID-19, a confirmat, pentru Agerpres familia acestuia.
Dr. Benedek Istvan era internat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș și urma să împlinească vârsta de 72 de ani în luna octombrie.
Sub conducerea sa, la Secția Clinică de Hematologie a fost înființat, în anul 2001, Compartimentul de Transplant Medular ocazie cu care aici au început să se efectueze atât transplant autolog cât și alogen pentru leucemii acute, boala Hodgkin, limfom malign non-Hodgkin, mielom multiplu, leucemie limfatică cronică, leucemie granulocitară cronică, scleroză multiplă și boli autoimune.
Premiere naționale
Împreună cu colectivul secției clinice, dr. Benedek Istvan a realizat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în țară, în luna septembrie 2001, iar în anul 2003, aici au fost efectuate primele transplanturi din țară la bolnavi cu leucemie acută.
În luna decembrie 2002, tot în premieră națională, a fost înființată prima selecție imunomagnetică de celule stem, pentru evitarea contaminării celulelor stem cu celule leucemice, canceroase, iar în 2005 a fost efectuat primul transplant alogen de celule stem la adult în leucemie granulocitară cronică din România.
Centrul de Transplant din Târgu Mureș a fost acreditat în anul 2005 de către Comisia de Transplant al Ministerului Sănătății.
Tot sub coordonarea dr. Benedek Istvan, în septembrie 2007, la Târgu Mureș a avut loc o altă premieră națională, primul transplant de celule stem la adult în scleroză multiplă, iar în octombrie 2007 s-a efectuat, tot în premieră națională, primul transplant de celule stem la adult în boala autoimună.
Potrivit site-ului secției, în aprilie 2007, medicii din cadrul compartimentului, în colaborare cu Secția Clinică Medicină Internă III - Compartiment Cardiologie și grupa de medici specialiști din Viena, au participat la recoltarea măduvei osoase din cresta iliacă și injectarea celulelor stem obținute în arterele coronariene la pacienți după infarct miocardic.
În luna august 2013, la Târgu Mureș a fost realizat primul transplant alogen de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit.
„În cadrul secției sunt internați bolnavi din toate județele țării, numărul acestora fiind în continuă creștere. Anual se fac peste 800 de spitalizări de zi, peste 1.200 de spitalizări continue, peste 100 de recoltări de celule stem, respectiv 70 de transplanturi inclusiv de la donatori neînrudiți. Secția Clinică Hematologie dispune, în prezent, de un nr. de 20 paturi în 5 saloane, iar Compartimentul Transplant Medular de 8 paturi în boxe sterile cu aer de flux laminar și în saloane", se arată pe site-ul Secției Clinică de Hematologie din Târgu Mureș.
-
-
-
Alexandru Rogobete, anunț pentru pacienții cu boli cronice26.01.2026, 19:50
-
Rutina zilnică ce îți crește tensiunea arterială26.01.2026, 19:00
-
Ce se întâmplă în corp când mănânci carne de porc26.01.2026, 17:32
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
