Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, se va deplasa, marți, la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, care a fost afectat de un incendiu anul trecut, și va discuta cu autoritățile locale, dar și cu echip...
„Ministrul Sănătății, prof univ dr Alexandru Rafila, se va deplasa mâine, 11 ianuarie, la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, unitate sanitară care a fost afectată de un incendiu în anul 2021. Ministrul va discuta cu autoritățile locale și cu echipa de conducere a spitalului în vederea găsirii unei soluții pentru redeschiderea unității pentru a acorda asistență medicală specializată în condiții de siguranță pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2”, a anunțat Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.
Vinerea trecută, aflat într-o vizită la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" din Capitală, ministrul Rafila a anunțat că sunt făcute demersuri pentru redeschiderea unităților medicale care au fost afectate de incendii în ultima perioadă.
„Și spitalul din Constanța a fost victima unui incendiu nefericit și trebuie și acolo să redăm sistemului de sănătate o capacitate, care este dublată de profesioniști foarte buni, încât să fim într-adevăr pregătiți. Mi s-a părut foarte ciudat că, după un an de zile la Institutul "Matei Balș", după mai multe luni de zile de la Constanța, lucrurile au rămas blocate și a trebuit să facem acum, în ultimele săptămâni, eforturi ca activitatea acestor instituții să se reia. Este important să dispunem de toate resursele necesare”, afirma Rafila.
Pe 1 octombrie, șapte pacienți de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța au murit în incendiul de la secția Anestezie Terapie Intensivă. Toți pacienții au fost evacuați și spitalizați în unități medicale din județ. Dintre aceștia, cinci au decedat ulterior.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?
