Nevroza procentului din PIB alocat sănătății domină discursul public, dar acest element important nu este singurul relevant, a spus Călin Gălășeanu, președinte ARPIM, la cea de-a șaptea editiție Aspen...
În SUA, de exemplu, cota din PIB este uriașă, raportat la România, dar peste 40 de milioane de oameni nu aveau, în 2008, niciun fel de asigurare de sănătate. Folosirea eficientă a resurselor existente permite îmbunătățirea rezultatelor.
În 2015, de exemplu, a fost introdus în România cardul de sănătate, care a eliminat cheltuieli nejustificate de circa 90 de milioane de lei lunar, a arătat președintele ARPIM. Evitând risipirea a peste un miliard de lei, anual, s-a putut susține o creștere cu 25 de procente a salariilor din sistemul sanitar și au fost finanțate programe importante. Ce a făcut statul român pentru pacienții cu hepatită C încă nu face statul francez, a arătat Călin Gălășeanu.
Cât de sustenabilă e creșterea salariilor?
Președintele ARPIM a adăugat că industria farmaceutică își dorește predictibilitate, transparență și sustenabilitate. Se ridică întrebarea dacă pot fi susținute creșterile salariile, o măsură binevenită, de altfel, și în anul 2019? Răspunsul este mai degrabă negativ. Salariile, care pun o presiune uriașă pe Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate, nu sunt sustenabile, dacă în orizontul anului 2019 creșterea economică este sub 3%.
Societatea românească trebuie să identifice noi soluții pentru finanțarea serviciilor de sănătate, a spus Călin Gălășeanu, în condițiile în care colectarea contribuției la CNAS este de 40%, iar nevoile cresc permanent.
Suprataxarea alimentelor nesănătoae, blocată de lobby-ul dulciurilor
S-ar impune o creștere a așa-numitei taxe de viciu, care este prea mică pentru a descuraja obiceiuri dăunătoare sănătății și pentru a acoperi solicitările tot mai mari din sănătate. Această decizie este dificil de luat într-un an electoral. Suprataxarea alimentelor nesănătoase și a sucurilor cu zahăr întâmpină rezistența lobby-ului făcut de firmele din industria alimentară. Ca urmare, 4-5 milioane de asigurați sunt obligați să suporte cheltuielile de sănătate ale unei populații de 20 de milioane. Este nevoie de o lege clară pentru asigurările de sănătate private, a mai arătat Călin Gălășeanu. În acest moment nu se poate vorbi despre un sistem de asigurări private în România. Din cauza lipsei de fonduri sunt blocate investițiile publice în sănătate, iar pacienții nu au acces la tratamente vitale. Accesul la medicamentele foarte ieftine, cât și cele foarte scumpe este blocat, deși acestea sunt complementare, fiecare având un rol bine determinat în sistem.
Aspen Healthcare Forum este evenimentul public al programului Healthcare & Quality of Life al AIR. Forumul reunește specialiști renumiți din sectorul medical, decidenți, experţi naționali și europeni în domeniul sănătății, tehnologiilor medicale și sectorului farmaceutic, reprezentanți ai mediului academic și cercetători, precum și lideri din mediul de business de profil, cu rol semnificativ în dezvoltarea politicilor de sănătate.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
