EXCLUSIV Dr. Miron Bogdan, despre misiunea sa: De a salva omul lăuntric

”Am auzit, de curând, o reflecție, o meditație a părintelui Rafail Noica, a marelui nostru monah, fiul lui Constantin Noica și care are notorietatea, are puritatea unei linii spirituale excepționale. Părintele Rafail Noica vorbește despre taina suferinței. Suferința este, în sinea ei, tot atât de misterioasă pe cât de misterioasă este și viața. Nu există viață, nu există o celulă care să funcționeze, care să fie vie, dacă nu suflă Sf. Duh, adică dacă nu se acoperă de acțiunea lui Dumnezeu, Dumnezeu în ipostaza de sfânt duh, și atunci, de ce să faci medicină?

Fiindcă pe de o parte suferința îți amintește, ca om, despre precaritatea condiției tale dacă procedezi reducțional, dacă te reduci, mental, la o schemă de rotițe dințate. Omul este amplu mai mult decât o sumă de rotițe dințate, omul este un întreg care are în spate misterul, taina persoanei, iar prin taina persoanei, de fapt, el este după chipul Creatorului, după chipul lui Dumnezeu, Tatăl”, a afirmat prof. Miron Bogdan, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate. 

Actul medical trebuie să aibă binecuvântare

”A interveni medical înseamnă să restitui o parte din armonia concepției inițiale a lui Dumnezeu, astfel încât omul bolnav însuși tămăduit de erupția dezordinii, de erupția entropiei care este boala, să fie capabil de a se apropia mai iubitor, mai adânc de taina lui Dumnezeu, care este în el. Noi știm prin darul Bisericii, este de la Sf. Botez, atunci când îl primim pe Hristos, Dumnezeu adevărat, în inimă, și de aceea actul medical trebuie să aibă binecuvântare.

Ce înseamă binecuvântare? Să aibă și inspirația Sf. Duh. În momentul în care ești medic și te aproprii de un om suferind trebuie să știi să te rogi, trebuie să știi să chemi puterea și mila Sf. Duh al lui Dumnezeu, fără de care opus-ul tău, fără de care realizarea ta nu va fi niciodată deplină.

De aceea probabil că dacă ne-am ales calea medicinii, de n ori am declarat-o, de 100 de ori dacă aș reîncepe, tot medicina aș face. Probabil că prin aceasta ne-am autodefinit și ca niște oameni ai credinței. Slăbuți cum suntem noi, dar în slăbiciunea mea, atunci când spun Cred, primesc o investitură extraordinară care nu îmi aparține, dar care mă acoperă, mă luminează și puțin din lumina mea trebuie să treacă și asupra celor cu care am de-a face din punct de vedere profesional (...)”, a mai spus prof. Bogdan Miron.

Există momente de plus și momente de minus

”În iconografia ortodoxă există o icoană foarte celebră, a răstignirii pe Golgota, între cei doi tâlhari, dar există și o icoană a coborârii de pe cruce și a plângerii trupului mort al Mântuitorului. Aceste icoane reamintesc că întotdeauna în viață există momente de plus și momente de minus.

Ni se dă prin rugăciune puterea de a trece peste momentele durerii, peste momentele suferinței și a actualiza o a treia dimensiune, aceea a nădejdii. Deci credință, iubire și nădejde. Prin credință capăt o conștiință suprarațională, prin iubire mă pun la nivelul miracolului pe care îl reprezintă creația întreagă, iar prin nădejde primesc puterea de a trece peste momentele de sincopă, peste momentele de durere, peste momentele grele.

De aceea, niciodată nu trebuie să ne părăsească nădejdea. Și acest lucru îl putem sugera, îl putem comunica, îl putem trăi, căci și noi medicii avem atâtea momente de îndoială despre noi înșine, atâtea momente de mare dificultate de a decide, de a rezolva vreuna dintre problemele la care suntem chemați, dacă nu, cel mai rău este atunci când suferim noi înșine de boală, fiindcă avem o raționalitate care să ne permită o apreciere a riscurilor, apreciere a viitorului nostru care uneori poate să fie sumbru, ca oameni pe fața pământului.

Important este de a salva omul lăuntric. Am văzut oameni foarte suferinzi, care prin credință s-au ridicat deasupra suferinței, adică atunci când spui Cred, prin actul de credință, de fapt capăt, nu prin firea mea, ci prin acțiunea dumnezeiască, capăt o dimensiune nemuritoare și atunci se stinge teama de moarte, moartea este trecere și atunci, desigur că, noi medicii care încercăm să apărăm viața, de fapt creștem șansa ca acel om, în viața pământească ce i s-a dat, o are ca să se apropie, mai sus, de iubirea lui Dumnezeu, iubire care este dătătoare de viață, iar pe de altă parte este cea care dă adevărata dimensiune umană”, a mai spus el.

Vezi mai multe în video:

Vezi și: "Omul, VÂRFUL creației lui Dumnezeu". Miron Bogdan, despre legătura dintre religie și știință: BOALA, un atac al dezordinei