În gastrită nu există o dietă universală, dar mesele mici și alimentele moi, puțin grase și nepicante pot reduce disconfortul digestiv.
Durerea sau arsura în partea superioară a abdomenului, greața, balonarea și senzația de sațietate după numai câteva înghițituri pot apărea în gastrită. Alimentația nu vindecă însă cauza bolii, iar regimul trebuie adaptat alimentelor pe care fiecare persoană le tolerează.
Gastrita reprezintă inflamarea mucoasei stomacului. Printre cauzele frecvente se află infecția cu bacteria Helicobacter pylori, consumul de alcool și utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul, diclofenacul, naproxenul sau aspirina.
Tratamentul diferă în funcție de cauză. Infecția cu H. pylori necesită, de regulă, antibiotice și medicamente care reduc aciditatea, în timp ce gastrita asociată antiinflamatoarelor poate impune modificarea tratamentului, dar numai după discuția cu medicul.
Institutul Național pentru Diabet, Boli Digestive și Renale din Statele Unite arată că alimentația nu joacă un rol important în apariția celor mai multe forme de gastrită.
Cu toate acestea, anumite alimente și băuturi pot accentua durerea, greața, arsurile sau senzația de stomac plin. Reacțiile diferă de la o persoană la alta.
Un jurnal alimentar poate ajuta la identificarea produselor după care simptomele se agravează. Nu este recomandată eliminarea pe termen lung a unor grupe întregi de alimente fără sfatul medicului sau al unui dietetician.
În perioadele în care simptomele sunt intense, pot fi mai ușor de consumat alimentele moi, bine gătite, cu puține grăsimi și fără multe condimente.
Printre variantele care pot fi încercate, în funcție de toleranță, se află:
supele simple, fără prăjeli și fără smântână, orezul, cartofii fierți sau copți, pastele simple, terciul de ovăz, grișul, morcovii și dovleceii bine gătiți.
Proteinele pot proveni din carne slabă de pui sau curcan, pește preparat la cuptor ori fiert și ouă, dacă acestea nu agravează simptomele.
Iaurtul simplu și alte lactate cu un conținut redus de grăsime pot fi bine tolerate de unele persoane, dar pot provoca disconfort altora.
Dintre fructe, pot fi încercate bananele bine coapte, merele coapte sau compoturile neacide și fără mult zahăr. Aceste exemple nu formează o dietă obligatorie, ci sunt variante moi și mai puțin grase care pot fi testate individual. Recomandările pentru simptomele digestive pun accent pe porții mici, texturi moi și limitarea alimentelor foarte grase.
O masă foarte mare întinde stomacul și poate accentua senzația de presiune, greața sau sațietatea precoce.
Poate fi utilă împărțirea alimentelor în patru, cinci sau șase mese și gustări mai mici, în locul a două mese foarte consistente. Mâncarea trebuie mestecată bine și consumată fără grabă.
Este indicată și evitarea perioadelor foarte lungi fără alimente, dacă acestea agravează simptomele.
În perioadele simptomatice pot fi limitate: alimentele picante, prăjelile, carnea foarte grasă, sosurile grele, produsele de tip fast-food, băuturile alcoolice, băuturile acidulate și alimentele foarte acide.
Cafeaua și alte produse cu cofeină pot agrava indigestia sau arsurile la unele persoane. Nu toate alimentele din această categorie provoacă simptome tuturor pacienților, astfel că restricțiile trebuie stabilite în funcție de reacțiile individuale.
Fumatul poate întârzia vindecarea și poate agrava simptomele digestive.
Consultul medical este necesar dacă durerea este severă, se agravează sau revine frecvent.
Vărsăturile cu sânge, vărsăturile cu aspect de zaț de cafea și scaunul negru, lucios, pot indica o sângerare digestivă și necesită evaluare imediată.
Scăderea inexplicabilă în greutate, dificultatea la înghițire, vărsăturile repetate și senzația de sațietate după cantități foarte mici de mâncare trebuie, de asemenea, investigate.
Regimul poate calma simptomele, dar nu elimină o infecție cu H. pylori și nu repară singur leziunile provocate de alcool sau de medicamentele antiinflamatoare.
