Alegerea între anestezia administrată prin perfuzie și cea bazată pe gaze inhalate nu schimbă semnificativ recuperarea. Însă, una dintre metode a fost asociată cu mai puține grețuri, vărsături și alte neplăceri în prima zi după intervenție.
Două metode, rezultate similare: anestezia intravenoasă totală (TIVA) și anestezia cu gaze volatile au oferit rezultate comparabile după operații majore.
Recuperarea nu a fost mai rapidă cu una dintre metode: studiul nu a identificat diferențe semnificative în numărul de zile petrecute în viață și în afara spitalului în primele 30 de zile după operație.
TIVA a avut un avantaj în privința confortului: pacienții au raportat mai puțină sete, răgușeală, greață și vărsături în ziua următoare intervenției.
Nu există o metodă universal mai bună: alegerea poate ține în continuare de pacient, de experiența medicului anestezist și de resursele disponibile.
Anestezia generală este esențială pentru numeroase intervenții chirurgicale, deoarece îi menține pe pacienți inconștienți în timpul operației. Dar contează modul în care sunt administrate medicamentele folosite pentru a obține acest efect?
Aceasta a fost întrebarea la care au încercat să răspundă cercetătorii implicați în studiul VITAL, coordonat de Universitatea din Warwick și de Fundația Royal Marsden NHS din Marea Britanie.
Studiul a inclus 2.507 pacienți din 49 de spitale ale Serviciului Național de Sănătate britanic (NHS) și a comparat două dintre cele mai utilizate metode de anestezie generală în operațiile majore care nu implică inima.
Prima este anestezia intravenoasă totală, cunoscută sub abrevierea TIVA. În acest caz, medicamentele anestezice, precum propofolul, sunt administrate continuu printr-o perfuzie.
A doua metodă presupune administrarea unor gaze anestezice volatile, precum sevofluranul sau izofluranul, care sunt inhalate de pacient prin sistemul de administrare a anesteziei.
Ambele metode sunt folosite în practica medicală pentru a menține pacientul inconștient pe durata intervenției. Cu toate acestea, anesteziștii au dezbătut dacă una dintre ele ar putea oferi o recuperare mai ușoară și mai puține efecte neplăcute după operație.
Participanții aveau cel puțin 50 de ani și urmau să fie supuși unor intervenții chirurgicale majore programate. Ei au fost repartizați aleatoriu pentru a primi fie anestezie intravenoasă totală, fie anestezie cu gaze volatile.
Principalul criteriu evaluat a fost numărul de zile în care pacienții erau în viață și nu se aflau în spital în primele 30 de zile după intervenție.
Rezultatele nu au evidențiat o diferență semnificativă între cele două grupuri. Cu alte cuvinte, utilizarea anesteziei intravenoase nu a demonstrat un avantaj în ceea ce privește acest indicator general al recuperării după operație.
Nici în privința complicațiilor majore, a delirului sau a deceselor nu au fost identificate diferențe semnificative între cele două metode. Cercetătorii au urmărit aceste rezultate la 30 de zile, 90 de zile și șase luni după intervenție.
Concluzia este importantă deoarece, până la acest studiu, nu exista un studiu clinic britanic de o asemenea amploare care să stabilească dacă una dintre cele două tehnici oferă rezultate mai bune pentru pacienții supuși unor operații majore.
Deși rezultatele generale au fost similare, cercetătorii au identificat câteva diferențe în ceea ce privește starea pacienților imediat după intervenție.
Cei care au primit anestezie intravenoasă totală au raportat mai puțină sete, mai puțină răgușeală, precum și mai puține grețuri și vărsături în ziua următoare operației.
Aceste simptome pot face perioada de după intervenție mai neplăcută, chiar și atunci când operația decurge fără complicații majore. Reducerea lor poate reprezenta, așadar, un avantaj pentru confortul pacientului.
Totuși, rezultatele nu înseamnă că TIVA asigură automat o recuperare mai rapidă sau că este alegerea potrivită pentru orice persoană. Beneficiile observate au vizat anumite simptome din perioada postoperatorie timpurie, în timp ce principalul indicator al recuperării a rămas similar între grupuri.
Pe lângă rezultatele medicale, cercetătorii au analizat și costurile celor două tehnici pentru sistemul de sănătate.
Evaluarea economică, publicată separat în revista Anaesthesia, a comparat cost-eficacitatea anesteziei intravenoase totale cu cea a anesteziei prin inhalare la adulții de cel puțin 50 de ani care au trecut prin intervenții chirurgicale majore non-cardiace.
Potrivit rezultatelor, cele două metode au avut costuri similare pentru NHS și au asigurat o calitate comparabilă a vieții pe o perioadă de șase luni.
Prin urmare, datele nu indică un avantaj economic clar al uneia dintre tehnici în condițiile analizate.
Rezultatele susțin continuarea unei practici în care alegerea tipului de anestezie se face individual, în funcție de pacient și de contextul medical.
Preferințele pacientului, experiența medicului anestezist și resursele disponibile pot conta în luarea deciziei, fără ca spitalele să fie obligate să adopte o singură tehnică pentru toate intervențiile.
Profesoara Joyce Yeung, de la Unitatea de Studii Clinice a Universității din Warwick și cercetătoare principală a studiului VITAL, a explicat că rezultatele oferă motive de liniștire atât pentru pacienți, cât și pentru medici.
„Studiul nostru arată că, pentru majoritatea pacienților care suferă intervenții chirurgicale majore, cele două metode sunt la fel de viabile”, a declarat aceasta.
Mesajul principal nu este că tipul de anestezie nu contează deloc, ci că, pentru pacienții și intervențiile analizate, niciuna dintre cele două metode nu s-a dovedit superioară în ceea ce privește rezultatul principal al recuperării.
Cercetătorii atrag atenția și asupra unor limite ale analizei.
În primul rând, studiul nu a fost realizat în condiții de orbire. Acest lucru înseamnă că participanții și personalul medical știau ce metodă de anestezie era folosită, fapt care ar fi putut influența modul în care au fost raportate unele simptome, precum greața sau durerea.
În al doilea rând, toți participanții au fost tratați în cadrul NHS. Din acest motiv, rezultatele nu se pot aplica automat, în aceeași măsură, tuturor sistemelor de sănătate.
De asemenea, studiul nu a evaluat rezultatele oncologice pe termen lung și nici impactul asupra mediului al celor două tehnici. Acest ultim aspect este relevant deoarece gazele anestezice volatile pot contribui la efectul de seră.
În ansamblu, studiul VITAL arată că, în cazul adulților de cel puțin 50 de ani supuși unor intervenții chirurgicale majore non-cardiace, anestezia intravenoasă totală și cea cu gaze volatile au avut rezultate comparabile în privința recuperării generale. TIVA a fost asociată cu mai puține simptome neplăcute în prima zi după operație, însă datele nu susțin impunerea unei singure metode pentru toți pacienții.
Surse: Jhanji S. și colab. Total Intravenous Anesthesia vs Inhalational Anesthesia With Volatile Agents for Major Noncardiac Surgery. JAMA, 2026. DOI: 10.1001/jama.2026.11065.
Frempong S. și colab. Cost-effectiveness analysis of total intravenous anaesthesia compared with inhalational anaesthesia in adults aged ≥50 years undergoing major non-cardiac surgery. Anaesthesia, 2026. DOI: 10.1111/anae.70288.
Dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurg, ne-a spus totul despre ficat și despre cum acesta ne oglindește sănătatea.
Chirurgia conservatoare, inovație în medicină. Ce presupune și care sunt beneficiile.
Această terapie ameliorează durerile post-operatorii.
Medicul chirurg Dragoș Romanescu ne-a vorbit despre puncția hepatică. Pentru ce este utilizată puncția și când e nevoie de ea.
Această intervenție elimină nodulii pulmonari, cu condiția ca aceștia să fie depistați precoce.
Care este, de fapt, rolul colesterolului în organism. Acest lucru ni l-a explicat dr. Sorin Băilă.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Acest semn adesea ignorat sau pus pe seama unor afecțiuni comune este, de fapt, un simptom al cancerului AVANSAT.
Acesta este efectul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra colesterolului.
