Digitalizarea din Sănătate, dezbătută la Aspen HealthCare Summit

Digitalizarea sistemului medical românesc și integrarea acestuia în infrastructura europeană reprezintă miza următorilor ani. Experți internaționali și oficiali din domeniu au dezbătut la Aspen HealthCare Summit provocările interconectării bazelor de date, starea precară a spitalelor publice și modul în care inteligența artificială și aplicațiile mobile vor schimba relația dintre pacient și sistemul de asigurări de sănătate.

Datele care salvează vieți

Tudor Pitulac, director al Diviziei de Proiecte de Cercetare în cadrul OpenSky Data Systems, a deschis discuția cu o paralelă istorică memorabilă. În urmă cu mai bine de 200 de ani, la Spitalul General din Viena, medicul maghiar Ignaz Semmelweis a analizat datele din două clinici de maternitate. În prima, unde învățau viitorii medici, mortalitatea tinerelor mame din cauza sepsisului era de 18%, în timp ce în a doua, destinată moașelor, rata era sub 2%.

"Medicul a pornit de la aceste date cunoscute și s-a întrebat: "Ce îmi spun aceste date? Ce pot învăța din ele și, mai ales, ce pot face?"", a spus Tudor Pitulac – Director al Diviziei de Proiecte de Cercetare, OpenSky Data Systems, în cadrul Aspen HealthCare Summit.

Semmelweis a realizat că medicii veneau direct din sala de disecție și a introdus obligativitatea dezinfectării mâinilor, fapt care a prăbușit rata mortalității la 1,2%. Deși repudiat de colegi, el a demonstrat puterea datelor corect utilizate.

"Astăzi, ne aflăm pe un drum similar. Evoluăm pe o spirală, suntem mult mai avansați și vorbim deja despre Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS)", a adăugat Pitulac, profesor de sociologie și științe politice la Iași, stabilit de 7 ani în Irlanda.

Drumul spre interoperabilitate și "datele murdare"

Tranziția către un sistem digitalizat la nivel european a început acum un deceniu prin Infrastructura Europeană de Servicii Blockchain (EBSI) și utilizarea modulelor standardizate (Building Blocks). România are o reprezentare puternică la Bruxelles în acest sector prin experți care activează în cadrul Direcției Generale pentru Digitalizare (DG DIGIT), precum Leontina Șandru, Cristina Cosma și Alexandra Balahur.

Marea provocare actuală nu mai este lipsa informației, ci calitatea ei.

"Avem date, avem din ce în ce mai multe date, însă problema este că acestea sunt adesea "date murdare" și trebuie curățate. Aici intervine problema formatelor și a standardizării", a avertizat Tudor Pitulac.

Comisia Europeană a acceptat recent utilizarea standardelor internaționale HL7 FHIR, openEHR și SNOMED CT. În viziunea expertului, pasul următor pentru România nu este direct interoperabilitatea totală, ci agregarea bazelor de date existente. În zona vaccinării HPV, de exemplu, este crucială conectarea Registrului Electronic de Vaccinare cu cel de Screening pentru Cancer și cu Registrul de Cancer.

Diagnostic dur: 90% din spitalele publice sunt la "nivelul zero"

Ioana Novac, reprezentantă a Biroului Romanian Heroes, a prezentat datele tehnice colectate în ultimul an în cadrul unui proiect pentru PNRR, derulat în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății. Rezultatele evaluării arată un decalaj major în sistemul spitalicesc autohton.

"Din cele 170 de spitale publice incluse în etapa de evaluare, cred că aproximativ 90% se află la nivelul 0 din punctul de vedere al criteriilor pentru dosarul medical electronic", a declarat Ioana Novac, în cadrul Aspen HealthCare Summit.

Pentru remedierea acestei situații, autoritățile vor organiza 6 workshopuri regionale până la sfârșitul lunii iunie, cu scopul de a ajuta conducerile spitalelor să aplice recomandările tehnice și să crească maturitatea digitală.

Un alt pilon important este un proiect-pilot pentru competențe digitale adresat medicilor, asistenților și personalului administrativ sau de suport. Modulele de training vor fi gata în toamnă și vor fi accesibile online pentru angajații din spitale, DSP-uri și case de asigurări. Totodată, un studiu de tip "Legal Gap Analysis", realizat împreună cu oficialii europeni, oferă o radiografie a modificărilor legislative necesare pentru ca România să poată adera la Spațiul European al Datelor de Sănătate în perioada 2027-2029.

Prevenție proactivă prin inteligență artificială

Ceea ce acum doi ani reprezenta doar o viziune europeană devine realitate prin aplicarea Regulamentului privind Inteligența Artificială (AI Act) și a normelor EHDS. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), consideră că România are o șansă istorică de a face un salt tehnologic major datorită fondurilor substanțiale din PNRR alocate pentru modernizarea platformei IT a instituției.

"Sper să nu rămânem în etapa în care doar "stăm" pe această masă de date și extragem în Excel calculele și concluziile noastre pentru fundamentarea reglementărilor", a spus Larisa Mezinu-Bălan – Vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Viziunea instituției pentru viitor se bazează pe lansarea unei aplicații mobile dedicate cetățenilor. Aceasta va centraliza datele electronice de sănătate: rezultate de laborator, imagistică, bilete de externare și recomandări medicale.

Prin utilizarea instrumentelor de Business Intelligence aplicate pe aceste volume mari de date, sistemul de asigurări va putea trimite notificări rapide și personalizate către pacienți. Cetățenii vor primi informații despre drepturile lor, servicii preventive disponibile prin geolocație și avertismente legate de riscul de a dezvolta anumite boli, pentru a facilita un diagnostic precoce.

"Prevenția poate fi realizată doar prin implicarea proactivă a cetățenilor", a conchis Larisa Mezinu-Bălan.