Gărzile din 3 mari spitale din Timișoara sunt asigurate cu ajutorul medicilor externi deși nu există personal scutit de gărzi.
Gărzile din cele trei mari spitale din municipiul Timişoara - Judeţean, Municipal şi cel de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" - sunt acoperite de medici, chiar şi în cazul în care un medic programat nu este disponibil, chemându-i de acasă pe alţi colegi sau apelând la medici externi, din alte spitale.
Managerul Spitalului Municipal Timişoara, Stela Iurciuc, a declarat, pentru Agerpres, că este dificil să se ocupe liniile de gardă din cauza unei limitări legislative, care spune că medicii pot face gărzi doar în două spitale diferite şi nu mai mult de o normă şi jumătate, ceea ce generează probleme în sistemul de sănătate. De aceea, personalul medical se confruntă cu dificultăţi în a susţine activitatea de spitalizare. Rezidenţii joacă un rol important în acest sistem, dar chiar şi cu ajutorul lor, rămâne o provocare în gestionarea gărzii.
O altă problemă care face gărzile neatractive este faptul că orele respective nu se iau în calcul ca vechime în muncă, la pensie, ceea ce ridică întrebări despre justificarea limitării la o normă şi jumătate.
Dacă un medic nu poate face gărzi din cauza stării de sănătate, Stela Iurciuc face apel la bunul-simţ şi afirmă că respectivul medic ar trebui să îşi ia o altă responsabilitate, lăsând locul unui tânăr coleg, capabil să facă gărzi, pentru a asigura continuitatea îngrijirii pacienţilor.
"Noi nu avem personal care să fie scutit de gărzi şi, cu toate acestea, tot avem probleme cu ocuparea liniilor de gardă. Este bine să ai în paralel în gardă, pe aceeaşi specialitate, un rezident de an mare, tânăr, care să-l impulsioneze pe medicul de specialitate mai în vârstă, dar să îl şi poată întreba pe acesta, care are experienţa îndelungată, despre cazurile care sunt în urgenţe. Rezidenţii nu fac niciodată gărzi singuri, ci doar pe lângă medicul cu experienţă. Noi avem mai multe linii de gardă de ATI şi avem şansa că avem şi rezidenţii de ani mari. Dar nu ştim ce vom face mai departe. Sunt foarte multe provocări.
Acolo unde este nesimţire din partea unor medici, care spun că ei nu pot şi refuză să facă gărzi, acolo se poate acţiona. Nu trebuie să facem abuzuri; poate oamenii sunt bolnavi, dar dacă eşti bolnav şi nu mai poţi să susţii o secţie de acuţi cu număr de paturi, te duci în ambulator sau faci mai multe internări de zi şi ambulator. Dacă eşti bolnav şi nu poţi să faci gărzi, lasă locul unuia tânăr să ocupe de paturile acelea de spital, care le poate face. În toate trebuie să existe o limită a bunului-simţ", a detaliat Stela Iurciuc.
Există şi gărzi care se pot face la domiciliu, dar medicii respectivi trebuie să fie disponibili pentru spitalul la care sunt angajaţi.
Managerul Spitalului Judeţean Timişoara, dr. Dorel Săndesc, declară că, deşi nu există probleme grave în asigurarea gărzii în marile oraşe universitare din România, problema gărzii este persistentă şi complexă: gărzile sunt plătite la un tarif îngheţat înaintea pandemiei, ceea ce generează frustrare printre medici, având în vedere munca grea implicată.
El subliniază că ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat deja intenţia de a face modificări în sistemul de gărzi, vor fi distincte gărzi de urgenţă şi gărzi de monitorizare, fiecare cu niveluri diferite de responsabilitate şi remunerare. Se va reglementa şi garda la domiciliu, prin care medicii pot fi solicitaţi să intervină fără a fi la spital. Situaţia actuală nu este considerată o criză majoră, dar există cazuri de medici care refuză garda din diverse motive, inclusiv probleme de sănătate.
"Nu putem vorbi despre o situaţie standard, peste tot, în privinţa gărzilor. Sunt zone, precum marile oraşe universitare, în care tot deficitul de personal e mult mai mic. De aceea, noi nu prea avem probleme să asigurăm gărzile. Dar problema gărzilor există. E o problemă nerezolvată de mulţi ani şi aceasta cauzează situaţiile tensionate, crizele. Ea nu e rezolvată în sensul în care, se ştie, gărzile sunt plătite ca tarif orar, nu după tariful orar al salariului actual, ci după tariful salariului îngheţat. În gardă este o muncă grea, pentru că răspunzi de toată secţia, nu doar de pacienţii tăi pe care îi îngrijeşti în mod obişnuit, plus urgenţele care vin. De aceea, e clar că sunt situaţii în multe spitale, în care se acoperă cu greu gărzile. Această situaţie se întâlneşte frecvent şi în alte ţări vest-europene, dar acolo se rezolvă prin 'sistemul de înlocuire', în care se oferă o plată suplimentară pentru cei care pot acoperi perioade de gărzi", explică dr. Dorel Săndesc.
Managerul Spitalului Judeţean Timişoara subliniază şi faptul că există diferenţe între a fi medic de gardă într-un spital mic, cu activitate redusă, şi într-un centru universitar, cu număr mare de pacienţi.
"În Spitalul Judeţean avem trei clinici de chirurgie, fiecare cu linie de gardă, dar prin rotaţie, doar una pe zi este de urgenţă. Astfel că linia de gardă de urgenţă, pe lângă îngrijirea pacienţilor internaţi în secţia respectivă, vede toate urgenţele, le rezolvă, le internează, le operează. Medicii de gardă din cele două secţii care nu sunt de urgenţă în ziua respectivă doar urmăresc evoluţia cazurilor din secţia respectivă. De aceea, ministrul vrea să facă două categorii de gărzi: una de monitorizare şi garda de urgenţă, pe acelaşi profil, acolo unde este cazul. Totodată, vrea să includă clar reglementarea gărzii la domiciliu, care nu e foarte clară. Sunt situaţii în care nu este nevoie ca medicul de o anumită specialitate să stea tot timpul în spital, de exemplu, un medic de radiologie intervenţională, care vine atunci când apare un accident vascular cerebral. Astfel de cazuri sunt trimise din teritoriu şi durează până ajung; chiar dacă ar veni direct la urgenţă, până se pregătesc pentru intervenţie, medicul vine, el ştie că este de gardă la domiciliu, este plătit, clar (mai puţin decât în garda permanentă în spital - n.r.)", detaliază medicul.
El arată că există şi în unitatea pe care o conduce cazuri de medici care au diverse patologii şi obţin o scutire de gardă, dar niciodată nu au fost situaţii de criză din cauza lipsei medicilor care să asigure linia de gardă.
"Nu pot să spun că toţi (cei care refuză gărzile - n.r.) sunt suspecţi. Sunt medici care fac minimul obligatoriu (două gărzi pe lună - n.r.), dar unii merg mai jos şi încearcă să rezolve problema cu unele adeverinţe medicale. Şi la noi există cazuri în care invocă motive medicale, dar se face o diferenţiere între o patologie şi o simplă răceală. Toţi oamenii au probleme de sănătate. Dar garda este grea, se stă 18 ore pe zi în picioare. Toţi medicii secţiilor care au gărzi sunt obligaţi să facă acest serviciu, cu excepţia celor care au scutiri. De asemenea, nu mai au obligaţia de a face gărzi profesorii şi conferenţiarii universitari", mai punctează managerul Spitalului Judeţean Timişoara.
