Mutilarea genitală a femeilor afectează economiile ţărilor în care se practică

Se estimează că 200 de milioane de fete şi femei din întreaga lume au suferit intervenţii de mutilare genitală, practică ce provoacă o serie de probleme de sănătate psihică şi fizică, printre care depresie, hemoragii, infecţii cronice, chisturi şi complicaţii la naştere, atât pentru mamă cât şi pentru copil, notează Agerpres.

OMS a calculat că este nevoie de 1,4 miliarde de dolari în fiecare an pentru a trata toate problemele medicale rezultate în urma acestei practici.

"Mutilarea genitală nu este doar un abuz catastrofal asupra drepturilor omului care afectează în mod semnificativ milioane de fete şi femei. Această practică este şi o risipă a resurselor economice vitale ale unei ţări", susţine Ian Askew, şeful Departamentului OMS pentru sănătate sexuală şi reproductivă.

Străvechiul ritual al mutilării genitale, de obicei urmat în perioada de până la împlinirea vârstei de 15 ani, implică îndepărtarea parţială sau completă a organelor genitale externe. În unele cazuri este cusută şi deschiderea vaginală.

Noul instrument de calcul, lansat chiar de Ziua Internaţională de Toleranţă Zero pentru mutilarea genitală, acoperă 27 de ţări, în marea lor majoritate africane.

Conform acestui instrument, costurile suportate de sistemul de sănătate din Egipt sunt de aproximativ 876.825.000 de dolari, iar pentru Sudan costurile sunt de 274.765.000 de dolari. În unele ţări, acest cost reprezintă 30% din totalul cheltuielilor anuale pentru sănătate, fapt care demonstrează beneficiile economice clare ale încetării acestor practici, conform OMS.

Organizaţia caritabilă 28 Too Many, care luptă împotriva mutilării genitale, a precizat însă că aceste costuri pentru sistemul de sănătate sunt doar "o picătură în ocean" prin comparaţie cu costurile pentru societate şi economie.

"Fetele care suferă mutilări genitale sunt deseori căsătorite de la vârste foarte fragede, fapt care le limitează accesul la educaţie şi perspectivele în viaţă", a subliniat directoarea executivă a organizaţiei, Ann-Marie Wilson, pentru Fundaţia Thomson Reuters. "Acest lucru duce la persistenţa sărăciei în comunităţi şi ţine pe loc dezvoltarea economică a ţărilor".

Cercetătorul OMS Christina Pallitto, care a contribuit la realizarea acestui instrument, a precizat că impactul pe termen lung ale infecţiilor şi durerilor cronice ce se pot manifesta după astfel de intervenţii afectează frecvenţa şcolară a tinerelor fete şi oportunităţile de muncă pe care acestea le vor avea după încheierea şcolii.

"Toate acestea subminează în mod radical abilitatea femeilor şi fetelor de a-şi atinge potenţialul", a adăugat ea.

Liderii politici internaţionali şi-au luat angajamentul că vor pune capăt acestei practici până în anul 2030, însă datele publicate joi, de ONU, arată că rata de mutilări genitale în rândul femeilor în unele ţări este aceeaşi ca în urmă cu 30 de ani. O astfel de ţară este Somalia, unde aproape toate femeile sunt supuse acestei practici.

OMS estimează că aceste costuri pentru sistemele de sănătate ar putea creşte cu 50% până în anul 2050 dacă nu se va lua nicio măsură, în contextul creşterii populaţiei care va duce la impunerea acestei practici asupra unui număr mai mare de fete şi femei