Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat joi cu privire la penuria de noi teste şi tratamente pentru a combate răspândirea crescândă a infecţiilor bacteriene rezistente la medicamentele antimicrobiene.
OMS afirmă că rezistenţa la antimicrobiene (RAM), în special rezistenţa tot mai mare a unor bacterii la antibiotice, constituie una dintre principalele ameninţări la adresa sănătăţii publice globale şi ar fi responsabilă pentru mai mult de 1 milion de decese pe an, informează AFP, potrivit Agerpres.
În două rapoarte publicate joi, această agenţie din cadrul ONU subliniază că utilizarea abuzivă şi excesivă a antimicrobienelor la oameni, animale şi plante reprezintă principalul factor de apariţie a rezistenţei la medicamente şi că RAM afectează în mod deosebit ţările cu venituri mici şi medii.
În absenţa unei reacţii mai viguroase, OMS estimează că 39 de milioane de decese vor putea fi imputate rezistenţei la antimicrobiene până în 2050.
RAM "se agravează, dar numărul noilor tratamente şi diagnostice în curs de dezvoltare este insuficient pentru a contracara propagarea infecţiilor bacteriene rezistente la medicamente", a avertizat Yukiko Nakatani, director general adjunct al OMS.
"Fără o investiţie sporită în cercetare şi dezvoltare şi fără eforturi ţintite pentru ca noile produse şi produsele deja existente să ajungă la cei care au cel mai mult nevoie de ele, infecţiile rezistente la medicamente vor continua să se răspândească", a adăugat ea.
OMS defineşte RAM ca fiind incapacitatea microorganismelor (bacterii, virusuri şi paraziţi) de a răspunde la medicamente antimicrobiene, inclusiv la antibiotice, antivirale şi antifungice.
De când OMS a început să monitorizeze dezvoltarea agenţilor antibacterieni în 2017, 17 medicamente noi vizând bacterii prioritare au obţinut o autorizare de lansare pe piaţă.
În 2023, OMS a înregistrat 97 de antibacteriene aflate într-o fază de dezvoltare clinică (în curs de testare pe oameni). Acest număr a scăzut în prezent sub pragul de 90, a avertizat OMS, care evocă "o dublă criză: raritatea şi lipsa inovării".
"Dintre cele 90 de antibacteriene în curs de dezvoltare, doar 15 pot fi considerate ca fiind inovatoare", a adăugat agenţia.
În ceea ce priveşte cercetarea preclinică (înaintea studiilor clinice pe oameni), aproximativ 232 de proiecte sunt în curs de dezvoltare, însă 90% din cele 148 de companii implicate sunt mici structuri cu mai puţin de 50 de angajaţi, ceea ce, potrivit OMS, evidenţiază "fragilitatea" ecosistemului de cercetare şi dezvoltare medicală.
Astfel, agenţia pentru sănătate din cadrul ONU solicită mai multe investiţii şi implementarea unor noi modele de finanţare pentru a susţine IMM-urile care desfăşoară în prezent cercetări în domeniul medicamentelor antibacteriene şi în cel al diagnosticării.
Totodată, OMS îi îndeamnă pe cercetători să îşi facă publice datele despre studiile lor asupra medicamentelor antibacteriene pentru a favoriza astfel colaborarea, a atrage investiţii şi a accelera inovaţia.
