Plasmă. Ministrul Sănătății: în centrele de transfuzii nu s-a investit

Sânge, plasmă. "Avem în acest moment un inventar al nevoilor, am început să le acoperim (...). Am făcut o propunere de modificare legislativă a Legii 282 privind transfuzia sanguină şi componentele de sânge şi plasmă, astfel încât să corespundă nevoilor actuale. Este un drum lung, anevoios, dar nu atât de lung pe cât v-aţi imagina, deoarece suntem destul de înaintaţi, astfel încât să putem colecta plasmă. Eu zic că lucrurile merg spre bine, poate nu cu paşii pe care ni i-am fi dorit", a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătății, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, în acest moment există 19.826 de fiole de imunoglobulină în stoc, fiind asigurată continuitatea la nivelul depozitelor: "Au existat sincope, deoarece unii dintre managerii spitalelor care tratează aceşti pacienţi n-au înţeles că nu trebuie să ţinem cont de programele naţionale care sunt complementare veniturilor spitalului, ci trebuie să avem în stoc medicamente pentru pacienţi".

Sânge, plasmă: export de plasmă

Oficialul a mai precizat că în afară de reorganizarea sistemului de transfuzii este nevoie de dotarea şi pregătirea personalului întrucât "în centrele de transfuzii nu s-a investit nimic, în ultimii 10 ani cel puţin".

"Până la urmă, asigurarea logisticii este primul pas, astfel încât să putem să începem să colectăm plasma. Noi ne propunem la Ministerul Sănătăţii să putem face asta înainte de finalul anului şi după aceea să discutăm despre export, despre fracţionare şi despre paşii fireşti care urmează", a mai afirmat Sorina Pintea.

Aceasta și-a exprimat speranța ca existența băncilor de plasmă şi sânge în cele opt centre regionale să asigure "trasabilitatea produselor din sânge şi plasmă. Este nevoie de circa 15 milioane de lei în prima etapă". Iar după începerea colectării de plasmă, susține ministrul, se pune problema exportului acesteia în schimbul imunoglobulinelor.

Reprezentanții Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare avertizează că medicamentele derivate din plasmă umană sunt esenţiale pentru cei peste 8.000 de pacienţi români diagnosticaţi cu boli rare.