De ce e nevoie de o abordare comună la nivelul UE? „Cu toate că programele de vaccinare reprezintă responsabilitatea statelor membre, caracterul transfrontalier al bolilor prevenibile prin vaccinare și provocările comune cu care se confruntă programele naționale de imunizare pot beneficia de o coordonare a acțiunilor și abordărilor UE de prevenire sau de limitare a răspândirii epidemiilor și a bolilor cu dimensiune transfrontalieră", explicat prof.dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății, la Conferința Națională RoVaccin 2019.
Cadrul legislativ european
În conformitate cu articolul 168 alineatul din TFUE, Consiliul European, la propunerea Comisiei Europene, „poate adopta recomandări pentru îmbunătățirea sănătății publice, în special în ceea ce privește combaterea amenințărilor grave privind sănătatea, supravegherea acestora, alertă timpurie și intervenția. Bolile prevenibile prin vaccinare sunt considerate amenințări grave!", a subliniat specialistul în microbiologie.
Programele de vaccinare în Uniunea Europeană
Printre provocările de care se lovește o abordare comună a temei vaccinării, prof.dr. Rafila a amintit că „diferențele existente între calendarele de vaccinare ale statelor membre în ceea ce privește recomandările, tipurile de vaccin utilizat, numărul dozelor administrate și momentul vaccinării sporesc riscul ratării unei vaccinări în cazul cetățenilor, și în special al copiilor, care se mută dintr-un stat membru în altul".
„Concluziile Consiliului privind imunizarea copiilor solicită în mod specific detalierea registrelor de imunizare și a sistemelor de informații pentru a îmbunătăți monitorizarea programelor de vaccinare și a facilita schimbul de informații între furnizorii de servicii de vaccinare", a continuat acesta.
Baza de date comună
Intenția Comisiei Europene, a dezvăluit oficial OMS, este de a desfășura o serie de activități, printre care prezentarea opțiunilor pentru un card european comun de vaccinare, care să cuprindă informații standardizate privind istoricul vaccinărilor
„Prezentarea unui raport privind situația încrederii în vaccinuri în UE, în plus față acțiuni menite să ducă la o mai bună înțelegere a obstacolelor și să îmbunătățească accesul la vaccinare al categoriilor defavorizate și excluse din punct de vedere social", ar fi un al doilea deziderat.
Fake News: Informațiile false și dezinformarea
Legat de informațiile false și dezinformarea, profesorul a spus că „răspândirea rapidă a informațiilor eronate prin intermediul platformelor de comunicare socială și al activiștilor antivaccinare a alimentat o serie de concepții greșite care abat atenția publicului de la avantajele individuale și colective ale vaccinării și de la riscurile pe care le prezintă bolile transmisibile, îndreptând-o către un nivel mai ridicat de neîncredere și alimentând frică de efecte adverse nedemonstrate".
Planul de acțiune al Comisiei privind fake news și dezinformarea online „are scopul de a contribui la elaborarea unei strategii la nivelul UE cu privire la combaterea răspândirii dezinformării, iar comunicarea Comisiei privind combaterea dezinformării abordează provocările prezentate de platformele online în privința răspândirii dezinformării", a arătat Alexandru Rafila.
Deficitul de vaccinuri
Punctual, președintele Societății Române de Microbiologie, cea care a organizat RoVaccin 2019, a evidențiat și deficitul de vaccinuri și efectele acestuia asupra populației și a statelor. Acestea sunt:
- Deficitele de vaccinuri au consecințe directe asupra realizării și a punerii în aplicare a programelor naționale de vaccinare;
- Statele membre se confruntă cu diverse perturbări ale aprovizionării cu vaccinuri, capacitățile de producție din UE sunt în continuare limitate și persistă dificultăți în partajarea transfrontalieră a vaccinurilor
- Lipsa unei planificări coordonate contribuie la o lipsă de siguranță privind cererea.
„În acest context, Uniunea Europeană și cetățenii ei rămân vulnerabili în cazul unor epidemii de boli transmisibile", a spus profesorul.
Soluții pentru deficit
Ce ar trebui să se facă pentru a repara acest deficit? Profesorul Rafilă a dat câteva soluții:
- Decizia nr. 1082/2013/UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate oferă temeiul pentru instituirea unui mecanism voluntar pentru cumpărarea în avans a contramăsurilor medicale destinate amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății.
- Crearea unui depozit virtual de date privind nevoile și stocurile de vaccinuri, care ar putea permite statelor membre și Comisiei să identifice stocurile disponibile în cazul unor epidemii sau al unor deficite grave de vaccinuri și să își transfere reciproc excedentele.
- Identificarea de opțiuni pentru crearea unui stoc fizic de vaccinuri care să fie disponibil în situații de epidemii grave sau de deficit global de vaccinuri
Accesul la vaccinuri și servicii de vaccinare
„Schimbările demografice, mobilitatea persoanelor, schimbările climatice și imunitatea în scădere contribuie la modificări epidemiologice în ceea ce privește incidența bolilor prevenibile prin vaccinare. Programele de vaccinare trebuie să țină seama de toate etapele vieții, nu doar de copilărie. Această abordare își propune să asigure o protecție adecvată pe toată durata vieții și contribuie la o viață și la o îmbătrânire sănătoase, precum și la sustenabilitatea sistemelor de sănătate", a continuat explicația Alexandru Rafila.
Accesul la vaccinuri și servicii de vaccinare
Necesitatea de a aduce serviciile de imunizare mai aproape de cetățeni impune eforturi dedicate pentru a se ajunge la persoanele cele mai vulnerabile ale societății, în special prin intermediul furnizorilor de la nivelul comunității, cum ar fi farmaciile și programele medicale școlare, a mai arătat el.
Stimularea cercetării și dezvoltarii de noi vaccinuri
Având în vedere complexitatea cercetarii și dezvoltarii în domeniul vaccinurilor, prof.dr. Alexandru rafila spune că susținerea acesteia este esențială pentru:
- Dezvoltarea de noi tehnologii de producer a vaccinurilor,
- Atragerea oamenilor de știință calificați,
- Investiții durabile,
- Parteneriate puternice și cooperare între domeniile academic, industrial, politic, social și economic.
- Dezvoltarea de noi vaccinuri.
„Dezvoltarea unui vaccin poate dura 15-20 de ani cu un ani, urmată de un interval de 6 ani pentru a realiza accesul efectiv al populației la acel vaccin. Mai mulți ani de cercetare de laborator, sunt urmați de studii clinice pentru vaccinul candidat, ceea ce implică mii de voluntari. Fabricarea de vaccin este un proces complex și, în principal datorită măsurilor de control de calitate extinse, există un interval de 6 – 24 luni între producerea vaccinului sub formă vrac și distribuția acestuia. Deschiderea unei noi facilități de producție poate dura mai mult de 5 ani și costă între 100m-600 milioane de dolari", a spus Alexandru Rafila.
Bunele practici referitoare la vaccinare în UE
Cu începere din 2018, o acțiune comună privind vaccinarea, cofinanțată prin cel de al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, urmează să se axeze pe:
- schimbul de bune practici privind politicile naționale de vaccinare,
- identificarea cerințelor tehnice pentru sistemele electronice de informații privind imunizarea,
- previzionarea în materie de vaccinare,
- prioritizarea cercetării și dezvoltării în domeniul vaccinurilor și pe cercetările având ca scop abordarea reticenței față de vaccinare.
Bunele practici referitoare la vaccinare in UE - multisectorialitate
„Bunele practice referitoare la vaccinare necesită o abordare multisectorială. De curând a fost înființată o Coaliție pentru vaccinare care reunește reprezentanți ai agențiilor guvernamentale din statele membre, ai asociațiilor profesionale din domeniul medical, ai asociațiilor studențești relevante din domeniu, dar și asociații ale producătorilor. Coalitia își asumă angajamentul de a crește ratele de vaccinare în Europa pentru evitarea pericolelor legate de re-emergența bolilor prevenibile prin vaccinare".
Rolul ECDC
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) are rolul:
- să sprijine prevenirea și controlul bolilor transmisibile,
- să încurajeze schimbul de cele mai bune practici și de experiență cu privire la programele de vaccinare,
- centrul coordonează colectarea, validarea, analiza și difuzarea datelor la nivelul UE, inclusiv în domeniul strategiilor de vaccinare.
În final, concluziile
„Concluziile Consiliului privind valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană susțin principiile și valorile generale ale universalității, ale accesului la îngrijiri de bună calitate, ale echității și solidarității, care au o importanță primordială pentru asigurarea accesului echitabil la serviciile de vaccinare, indiferent de vârstă, statut social sau poziție geografică, în conformitate cu programele naționale și regionale de imunizare", a punctat prof.dr. Alexandru Rafila, în discursul său.
