EXCLUSIV Dr. Teodor Buliga: Ce se întâmplă după operația de hernie și cum ajută chirurgia robotică

chirurgie

Hernia, operată cu mai puțină durere. Tehnologia care poate ajuta pacienții să se ridice din pat imediat după intervenție.

O operație de hernie poate provoca dureri și poate limita temporar mobilitatea pacientului. Chirurgia robotică oferă noi posibilități de reparare a defectelor peretelui abdominal. Dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, povestește experiența primului său pacient operat robotic pentru hernie și explică de ce poziționarea plasei chirurgicale este importantă.

Cum funcționează chirurgia robotică în operația de hernie

O hernie poate părea o afecțiune chirurgicală relativ simplă, însă intervenția necesară pentru repararea sa poate avea consecințe importante asupra confortului pacientului.

Dr. Teodor Buliga mărturisește că inițial a avut îndoieli privind avantajele chirurgiei robotice în cazul herniilor.

Experiența primului pacient operat prin această tehnică i-a schimbat perspectiva.

"Vă mărturisesc foarte sincer că, la început, și eu am avut dubiile mele. Pentru că te gândești: bun, de ce ai face treaba asta pentru o simplă hernie?

Și cumva eram puțin nelămurit și eu la început. Și am zis: bun, dacă cei care au o infinită experiență au zis că e mai bine, hai să încercăm.

Surpriza mea a fost plăcută, firește. A fost când primul pacient mi-a spus: "Nu mă doare nimic." Nu se poate. Trebuie să ai o durere cumva, simți", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Experiența acestui pacient ilustrează un posibil avantaj al tehnicii, dar nu înseamnă că toate operațiile robotice de hernie sunt lipsite de durere.

De ce apare durerea după operația de hernie

Durerea postoperatorie poate avea mai multe cauze, inclusiv traumatizarea țesuturilor, inflamația și iritarea unor structuri nervoase. În anumite tehnici chirurgicale, metodele utilizate pentru fixarea plasei pot contribui la disconfort.

Dr. Teodor Buliga explică diferențele pe care le-a observat între intervențiile tradiționale și cele robotice.

"Durerea apare pentru că în laparoscopia tradițională și în varianta clasică tu ești mult mai invaziv. Distrugi, într-adevăr, nervișori. Pui o plasă în contact cu anumiți nervi și, uneori, procesul ăsta inflamator care generează cicatricea poate să prindă filetele nervoase respective.

În plus, ești obligat să folosești anumite mijloace de fixare a plasei, care, în varianta robotică, sunt înlocuite de o cusătură lejeră, fără tensiune, făcută prin intermediul acestui instrumentar, care este un instrumentar special", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Posibilitatea de a realiza suturi precise reprezintă unul dintre avantajele tehnice ale instrumentelor robotice.

Ce este eventrația și de ce poate deveni periculoasă

Nu toate defectele peretelui abdominal sunt identice. Unele apar în zone anatomice preexistente, iar altele se dezvoltă după intervenții chirurgicale sau traumatisme. Eventrațiile pot avea dimensiuni și caracteristici diferite, ceea ce complică uneori repararea lor.

"Eventrațiile sunt defecte foarte neomogene. Același pacient care a fost operat în două zone diferite se poate cicatriza diferit.

Sau, în aceeași zonă, de la un pacient la altul, defectele pot să fie mai mari, mult mai mari. Pot să implice altă musculatură parietală, anumite organe să iasă în aceste defecte. Sunt deloc asemănătoare unul cu celălalt.

Și robotul îți permite, pe românește, să te orientezi la fața locului", explică dr. Teodor Buliga.

În anumite cazuri, intestinele pot pătrunde în defectul peretelui abdominal și pot forma aderențe.

"Este foarte frecvent ca în aceste eventrații să fie prins intestinul subțire sau intestinul gros și de aici se și complică.

Pentru că acel intestin se poate torsiona, poate să fie prins în aceste cicatrici, de unde ocluzia, cu toate dezastrele care decurg de aici", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Ocluzia intestinală este o complicație gravă care necesită evaluare medicală urgentă.

Cum ajută robotul la repararea eventrațiilor

Intervențiile pentru eventrații complexe pot necesita separarea atentă a țesuturilor și eliberarea organelor care au aderat la peretele abdominal.

"Chirurgia robotică îți permite să separi foarte corect componentele parietale, să vezi foarte bine limita dintre straturile musculare, să vezi foarte bine organele care sunt lipite la locul respectiv și să le desfaci corect.

Să nu fie nevoie să rezeci automat organul care a fost prins în acest defect", explică specialistul.

În funcție de particularitățile cazului, chirurgul poate utiliza o plasă pentru consolidarea peretelui abdominal.

De ce contează poziția plasei chirurgicale

Plasa chirurgicală are rolul de a consolida zona afectată și de a reduce riscul reapariției herniei.

Poziționarea sa este importantă atât pentru stabilitatea reparației, cât și pentru limitarea contactului cu structurile anatomice sensibile.

"Robotul îți permite să pui aceste plase în poziție optimă. Există oarecare tendință de a nu amplasa aceste materiale în cavitatea abdominală, ci cumva extraperitoneal, în spatele mușchilor.

De asemenea, niciodată - să vă dau un exemplu - un om care are o pană nu o să-și lipească peticul pe anvelopă. Tot timpul, peticul respectiv este pus în interior, ca presiunea să vină și să-l mențină aplicat.

Este același principiu și în reparația acestor eventrații", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Scopul intervenției nu este doar închiderea defectului, ci și păstrarea unei mobilități cât mai apropiate de cea normală.

"Robotul îți permite să diseci foarte frumos straturile musculare, să respecți nervii mușchiului, să respecți vascularizația.

Nu este suficient să pui o plasă chirurgicală și pacientul să rămână rigid și să nu se miște apoi toată viața. Este foarte important să îi redai mobilitatea cât mai apropiată de normal", a mai explicat dr. Teodor Buliga.

Hernia ombilicală și hernia inghinală. Cum apar

Herniile pot apărea și în zone ale peretelui abdominal care prezintă vulnerabilități anatomice. Dr. Teodor Buliga oferă exemplul herniei ombilicale.

"Din varii motive - creșterea presiunii intraabdominale după tuse repetată, îngrășare, slăbire făcută în repetate rânduri sau eforturi fizice foarte mari - cicatricea respectivă se poate desface și apare, de exemplu, o hernie ombilicală", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

În cazul bărbaților, o altă zonă vulnerabilă este canalul inghinal.

"Rămâne un canal pe care îl au toți bărbații, teoretic, dar care rămâne închis.

Din aceleași motive, el se poate deschide și, în momentul în care intestinul intră în acest canal și ajunge în scrot, vorbim de o hernie inghinală", a mai subliniat dr. Teodor Buliga.

Medicul explică faptul că instrumentele robotice permit realizarea unor suturi precise și poziționarea plasei chirurgicale în aceste regiuni.

Cât de repede se poate recupera pacientul

Unul dintre obiectivele intervențiilor minim invazive este reducerea traumatismului operator și facilitarea mobilizării precoce. Dr. Teodor Buliga descrie experiența sa cu pacienții operați robotic pentru hernie.

"Și vă spun sincer că a fost o foarte plăcută surpriză. Pentru că bărbații, în general, au un prag al durerii și o spaimă destul de mare legată de aceste intervenții.

În momentul în care vezi că au curaj să se mobilizeze imediat și poți să îi dai jos din pat imediat după operație, îi poți conduce a doua zi, când pleacă acasă, fără acele restricții...", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

În privința reluării activităților fizice, medicul explică faptul că eforturile ușoare pot fi posibile relativ repede, dar ridicarea greutăților mari necesită o perioadă de recuperare.

"Se pot duce după câteva zile să facă piața, să ridice greutăți mici. Sigur că haltere nu vor putea face după o perioadă în care organismul trebuie să "zidească" foarte bine plasa la locul respectiv.

Deja intervalul a coborât de la nivelul lunilor la nivelul câtorva zile sau săptămâni", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Momentul revenirii la muncă, la condus sau la activități fizice trebuie stabilit individual, în funcție de evoluția postoperatorie și de recomandările chirurgului.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare