EXCLUSIV "Am introdus educația preconcepțională!". Valeria Herdea: Începe de la vârsta de 10 ani. Este un mare câștig, pentru că în România e rușine să vorbești cu un adolescent

Într-o țară în care discuțiile despre sănătatea adolescenților sunt adesea considerate tabu, România face un pas major! Educația preconcepțională devine realitate, oferind tinerilor acces la informații...
Într-o societate în care subiectele legate de educația adolescentului sunt adesea evitate sau considerate tabu, introducerea educației preconcepționale reprezintă un progres semnificativ pentru sistemul de sănătate din România. Acest program nu doar că facilitează accesul tinerilor la informații esențiale despre sănătate, dar oferă și un cadru legal prin care aceștia pot beneficia de sprijin medical și consiliere adecvată.
Dr. Valeria Herdea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a subliniat importanța acestui pas, evidențiind faptul că adolescenții au nevoie de îndrumare și sprijin atât din partea părinților, cât și a profesioniștilor din domeniul sănătății.
Educația preconcepțională vizează copiii cu vârste între 10 și 17 ani și include evaluări medicale periodice, dar și discuții esențiale despre prevenția bolilor, sănătatea mentală și protecția împotriva abuzurilor.
Un alt aspect important al acestei inițiative este integrarea unui cadru legislativ care permite adolescenților să beneficieze de consultații medicale într-un mediu confidențial, mai ales în cazul în care au nevoie de investigații pentru infecții cu transmitere sexuală sau alte probleme de sănătate.
Dr. Herdea a atras atenția asupra nevoii de sprijin pentru cadrele didactice în gestionarea problemelor precum bullying-ul și incluziunea copiilor cu nevoi speciale.
Prin acest prim pas în direcția educației pentru sănătate, România își propune să creeze un mediu mai sigur și mai informat pentru tinerii săi, oferindu-le acces la resursele necesare pentru a face alegeri conștiente și responsabile cu privire la propria sănătate.
"S-a introdus educația preconcepțională. E un exemplu de care sunt foarte mândră.
Este un mare câștig, pentru că în România este rușine să vorbești cu un adolescent. Trebuie să ceri acordul tuturor.
Eu sunt, să știți, părinte de trei copii, medici, și am opt nepoți. Deci vorbesc în cunoștință de cauză și nimeni n-o să poată să treacă prin fața mea la capitolul educație, adolescenți, pentru că realmente am și de 12 ani și de 11 ani, sunt la pubertate, la preadolescență sunt interesați de foarte multe subiecte și părinții lor vorbesc cu ei.
Primul lucru de care ai nevoie să conștientizezi că rolul de părinte nu înseamnă să pasezi educația numai la nivelul instituțional, că rolul tău, oricât de obosit ești când ajungi acasă, este să-l întrebi cum ți-a fost astăzi și ce s-a întâmplat. Dacă ai avut diverse alte probleme, te rog să-mi spui, să știu dacă există bullying, să știu dacă ți s-au oferit diverse bomboane la școală care ar putea fi contaminate cu substanțe interzise, dacă, dacă, dacă, multe alte dacă și dacă ai fost în siguranță.
S-a introdus această educație care înseamnă că începând cu vârsta de 10 ani până la 17 ani și dincolo de asta, noi putem să nu doar să evaluăm starea de sănătate a copilului, deci examenul clinic, anamneza, discuția cu pacientul, dar putem, sigur, în prezența părintelui până la vârsta de 16 ani, obligatoriu, apoi pacientul poate fi și singur, dacă dorește intimitatea, ca să vorbească cu medicul.
Și mai este o treabă prevăzută de norme este aceea că acolo unde un adolescent și-a început viața sexuală, el poate fi sprijinit, în cazul unei fetițe să poată să beneficieze de o secreție vaginală. În cazul unei suspiciuni de infectare, poate fi testată pentru hepatita B, pentru hepatita C, pentru HIV.
Sunt niște lucruri foarte importante pentru noi. Este un prim pas, ori pasul acesta merge înspre partea de educație.
Cred că s-a creat și calea legală pentru a se introduce educația pentru sănătate.
Educația pentru sănătate care începe nu doar cu spălatul pe mâini și cu ștersul la funduleț, cum ar trebui să învețe la grădiniță, ci cu sănătatea alimentației, sănătatea mentală, cum să te ferești de cei care profită și acel fenomen - pentru că nu pot abține - fenomenul de bullying este unul real, cum să facem în așa fel încât tot toate cadrele didactice să treacă printr-un curs de suport din partea psihoterapeuți-lor, pentru că eu cred că și dânșii au presiuni foarte mari și presiunea asta de multe ori se reflectă în munca pe care o au în relația cu copiii.
Atunci când sunt foarte mulți copii într-o clasă, profesorul, educatorul, poate nu se poate apleca asupra nevoilor fiecăruia.
Avem copii cu nevoi speciale care încă sunt respinși dintr-o colectivitate de copii normali.
Avem de asemenea copii care sunt foarte talentați și poate nu beneficiază de selecția acestora.
Deci, unul dintre capitolele de care sunt foarte mândră este faptul că avem această acest tip de educație", a declarat Dr. Valeria Herdea, Președinte CNAS, în cadrul dezbaterii DC Media Group - "HEALTH FORUM: Marile provocări din Sănătate în 2025".
Vezi întreaga dezbatere aici:
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
"Portița" prin unii pacienți pot beneficia de tratamente inovatoare înainte de aprobarea oficială. Regula pe care unii medici o fentează. Dr. Daniela Zob: E o scăpare legislativă
Programul de guvernare 2024 - 2028 schimbă asigurările de sănătate. Ce va urma. Tiberiu Maier explică bugetarea multianuală
50% dintre femeile diagnosticate cu cancer mor în primul an! 72% spun că NU au făcut niciodată o mamografie, un sfert spun că nu au făcut un test Babeș-Papanicolau
"Am introdus educația preconcepțională!". Valeria Herdea: Începe de la vârsta de 10 ani. Este un mare câștig, pentru că în România e rușine să vorbești cu un adolescent
400 euro/an pentru fiecare angajat. De ce angajatorii ar trebui să includă asigurările de sănătate în pachetul salarial? Explicația ASF
Un ChatBot îți spune dacă ești la risc de cancer pulmonar. Livia Stan (MSD România): Vrem să extindem și pentru cancerul cervical și vaccinarea anti-HPV
Pacienții, ținta atacurilor cibernetice. Provocare pentru ministrul Rafila. MSD România investește în cybersecurity cu IT-iști români
Asigurările private, salvarea sistemului medical? Theodor Alexandrescu spune unde greșește România: Risipă, abuz sau fraudă între 8% - 40%. Noi suntem la partea superioară
Studiile clinice în România, de 4 ori mai multe, deși lucrează doar 8 oameni din 20. Marius Filip (ANMDR): Platforma le aprobă tacit. Nu e bine! Trebuie evaluate, cercetate
Sistemul de sănătate, în pericol. Carmen Orban: 5 milioane de persoane contribuie la acest fond, dar beneficiază 19 milioane
Ghidul Asiguratului, la un click distanță. Dr. Valeria Herdea (CNAS): Mi-aș dori ca fiecare român să aibă un medic de familie care să îl cunoască
Cadrele medicale plătite în funcție de performanță. Prof. dr. Alexandru Rafila: Trebuie să aducem în zona de adevăr activitatea medicală
Pacientul oncologic, prins între boală și birocrație. Concediile medicale, o povară pentru CNAS. Valeria Herdea: Ar trebui să treacă înapoi la Ministerul Muncii
HEALTH FORUM: Marile provocări din Sănătate în 2025
Cât ne costă propria sănătate. Dr. Adrian Pană: Este disproporționat de mare comparativ media din UE
Cât ne costă propria sănătate. Câți bani scoatem din buzunar chiar dacă avem asigurări de sănătate.