România, campioană la diagnosticarea tardivă a cancerului. Un sfert dintre femei nu și-au făcut niciodată un test Babeș-Papanicolau. Cancerul continuă să facă ravagii în România, iar statisticile sunt alarman...
Prevenția cancerului rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate din România, în contextul unor rate alarmante de diagnostic tardiv și acces limitat la servicii medicale esențiale. În cadrul dezbaterii DC Media Group - "HEALTH FORUM: Marile provocări din Sănătate în 2025", experții în sănătate au discutat despre pașii importanți făcuți recent în direcția screeningului și depistării precoce a cancerului, precum și despre nevoia urgentă de educație și acces echitabil la servicii medicale.
Unul dintre progresele notabile este implementarea unui pachet de screening în cadrul pachetului de bază al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), un demers esențial pentru îmbunătățirea prevenției și reducerea incidenței cancerului în România.
"Eu aș vrea să felicit CNAS pentru un lucru pe care l-a făcut anul trecut. A demarat acest pachet de screening și depistare precoce a cancerului, partea programului național de prevenție a cancerului.
Nu avem un program de screening populațional în cancer, dar CNAS a reușit să implementeze acest pachet în cadrul pachetului de bază, care este un extraordinar pas înainte pentru serviciile de prevenție în România", a spus Livia Stan.
Deși această inițiativă reprezintă un pas înainte, statisticile arată că România rămâne semnificativ în urmă față de media europeană în ceea ce privește prevenția și depistarea precoce a cancerului.
Aceste cifre reflectă nu doar probleme legate de accesul la servicii medicale, ci și o lipsă de conștientizare și educație în domeniul sănătății. Livia Stan a subliniat că măsurile luate anul trecut de CNAS ar putea contribui semnificativ la reducerea acestor decalaje și la alinierea României la standardele europene.
"Apropo de date și unde ne aflam. În 2019, la nivelul României, doar 9,2% din femei între 50 și 69 de ani efectuaseră o mamografie în ultimii 2 ani, față de 65% media UE. În timp ce 71,6% dintre românce declarau că nu au beneficia niciodată de o mamografie în cursul vieții și tot la fel, în 2019, sub 30% din femeile din România au declarat că au făcut un test Babeș-Papanicolau.
Ceea ce a reușit casa să facă anul trecut, cu siguranță va reuși să aducă aceste cifre la nomalitatea europeană. Este un moment important pentru măsurile de prevenție în România.
Noi, cei care furnizăm tratamente pentru cancer, am militat pentru prevenție, pentru screening și pentru depistare precoce, tocmai pentru a reuși să aducem cifrele legate de incidență și mortalitate din cauze prevenibile la un nivel cât de cât acceptabil.
România, în continuare este în topuri în topul europene în acest sens.
Alfabetizarea și literația în domeniul sănătății sunt la fel de importante pe lângă măsurile pe care le faceți la Casa Națională", a declarat Livia Stan, Policy and Market Access Director, MSD România, în cadrul dezbaterii DC Media Group - "HEALTH FORUM: Marile provocări din Sănătate în 2025".
Una dintre cele mai grave probleme asociate lipsei de prevenție este mortalitatea ridicată în primul an de la diagnosticare. Potrivit președintelui CNAS, Valeria Herdea, stigma socială, accesul limitat și diagnosticarea tardivă contribuie la o rată alarmantă a deceselor cauzate de cancer.
"Știm foarte bine că 50% dintre femeile diagnosticate cu cancer, din păcate, se pierd în primul an de la diagnosticare, pentru că vin prea târziu, pentru că încă există stigmă socială, pentru că încă există lipsă de acces", a completat Valeria Herdea, președinte CNAS.
Vezi întreaga dezbatere aici:
Cât ne costă propria sănătate. Câți bani scoatem din buzunar chiar dacă avem asigurări de sănătate.
