Unul din principalele obiective ale Coaliției pentru Sănătate Europeană este ca pacientul român să aibă acces la tot atâtea medicamente cât au și ceilalți europeni. Principala problemă este,...
Invitat la o dezbatere organizată de site-ul DC Medical.ro, alături de Rozalina Lăpădatu, președinte IDSE și de Alina Comănescu, președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate, pe marginea Coaliției pentru Sănătate Europeană și obiectivelor acesteia, dr. Călin Gălășeanu, președintele ARPIM, a făcut o radiografie a banilor care sunt cheltuiți, anual și trimestrial, de statul român pentru medicamentele necesare pacienților.
„Bugetul alocat medicamentelor, într-adevăr, este același din noiembrie 2012 (încoace, n.r.) în ceea ce privește medicamentele compensate așa-zis necondiționate. Este adevărat că în urmă cu doi ani și jumătate a fost inventat un nou sistem de sistem de compensare, care compensează medicamentele în sistemele cost/volum. Aici funcționează cu fonduri care sunt, practic, credite de angajament, la sfârșitul zilei există fonduri care sunt blocate pentru medicamentele respective", a arătat dr. Călin Gălășeanu.
Zeci de medicamente noi, dar niciun ban în plus
Președintele ARPIM a explicat că în ultimii ani în lista de compensate au intrat destul de multe medicamente, dar că bugetul nu a fost mărit deloc, sarcina de a achita facturile căzând în sarcina industriei farmaceutice, prin taxa de clawback.
„După compensarea din 2008 au urmat 6 ani și jumătate în care n-a mai fost compensat niciun medicament nou, după care, la sfârșitul lui 2014 listele de compensare s-au deschis din nou, și a fost un aflux destul de mare, în jur de 45 de medicamente compensate într-un an. Relevantă, probabil, pentru discuția noastră este dinamica din ultimii trei ani, în ceea ce privește adopția de molecule inovative a României. În anul 2016 au fost introduse în listele de compensate 14 molecule, în 2017, alte 34 și în primele cinci luni ale lui 2018 , anul curent, au fost introduse 36 de molecule. Deci, din punctul de vedere al dinamicii, este o dinamică pozitivă", a arătat președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Povara plăților suplimentare, în cârca industriei
Deși nu suficientă pentru nevoia reală a pacienților români, completarea listei de compensate este salutară. Partea proastă, însă, e aceea că statul nu dă bani în plus pentru aceste noi tratamente, ci suprataxează industria farmaceutică.
„În general taxele sunt fixe (...) dar aici vorbim de o suprataxare care fluctuează de la trimestru la trimestru, în funcție de diferența între bugetul alocat de stat , încă o dată, 6 miliarde împărțite trimestrial - și consumul adevărat. La nivel anual, la nivel de 2017 - 2018 (...) România consumă medicamente de 7,2 miliarde de lei numai în sistem necondiționat, din care statul plătește 6, industria plătește 1,2 (miliarde, n.r.)", a arătat medicul.
Pfizer va plăti 59,7 milioane de dolari pentru a rezolva acuzațiile de fraudă legate de prescrierea medicamentului pentru migrene.
Care e diferența dintre vitamina D capsule și vitamina D gel lipozomală. Care se absoarbe cel mai bine în organism.
Organizaţii ale pacienţilor cronici spun că lista medicamentelor compensate şi gratuite, o simplă hârtie ce aşteaptă o semnătură de la Guvern.
Acest tratament reduce inflamația creierului, având un efect semnificativ în boala Alzheimer.
Acest antibiotic poate fi utilizat încă de la naștere.
Rybelsus este primul GLP-1 RA pus într-un comprimat. Care sunt diferențele dintre Rybelsus și Ozempic.
Zepbound de la Lilly depășește Wegovy pentru pierderea în greutate în studiul comparativ. Care sunt rezultatele acestui medicament.
Cele mai importante informații din Sănătate și Farma la nivel mondial.
Consumul de medicamente poate avea consecințe severe. Care sunt principalele organe afectate.
Două medicamente importante pentru pacienți ar putea dispărea din farmacii.
