Gălășeanu, ARPIM: România consumă medicamente de 7,2 miliarde de lei, statul plătește 6

Dana Lascu / 10 sep 2018 / 16:43

Unul din principalele obiective ale Coaliției pentru Sănătate Europeană este ca pacientul român să aibă acces la tot atâtea medicamente cât au și ceilalți europeni. Principala problemă este, însă, aceea că de ani de zile bugetul medicamentelor nu a fost suplimentat, iar orice tratament nou este introdus cu bani din majorarea taxei clawback, a arătat președintele ARPIM, dr. Călin Gălășeanu, la Emisiunea DC Medical, moderată de dr. Val Vâlcu.

Invitat la o dezbatere organizată de site-ul DC Medical.ro, alături de Rozalina Lăpădatu, președinte IDSE și de Alina Comănescu, președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate, pe marginea Coaliției pentru Sănătate Europeană și obiectivelor acesteia, dr. Călin Gălășeanu, președintele ARPIM, a făcut o radiografie a banilor care sunt cheltuiți, anual și trimestrial, de statul român pentru medicamentele necesare pacienților.

„Bugetul alocat medicamentelor, într-adevăr, este același din noiembrie 2012 (încoace, n.r.) în ceea ce privește medicamentele compensate așa-zis necondiționate. Este adevărat că în urmă cu doi ani și jumătate a fost inventat un nou sistem de sistem de compensare, care compensează medicamentele în sistemele cost/volum. Aici funcționează cu fonduri care sunt, practic, credite de angajament, la sfârșitul zilei există fonduri care sunt blocate pentru medicamentele respective", a arătat dr. Călin Gălășeanu.

Zeci de medicamente noi, dar niciun ban în plus

Președintele ARPIM a explicat că în ultimii ani în lista de compensate au intrat destul de multe medicamente, dar că bugetul nu a fost mărit deloc, sarcina de a achita facturile căzând în sarcina industriei farmaceutice, prin taxa de clawback.

„După compensarea din 2008 au urmat 6 ani și jumătate în care n-a mai fost compensat niciun medicament nou, după care, la sfârșitul lui 2014 listele de compensare s-au deschis din nou, și a fost un aflux destul de mare, în jur de 45 de medicamente compensate într-un an. Relevantă, probabil, pentru discuția noastră este dinamica din ultimii trei ani, în ceea ce privește adopția de molecule inovative a României. În anul 2016 au fost introduse în listele de compensate 14 molecule, în 2017, alte 34 și în primele cinci luni ale lui 2018 , anul curent, au fost introduse 36 de molecule. Deci, din punctul de vedere al dinamicii, este o dinamică pozitivă", a arătat președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.

Povara plăților suplimentare, în cârca industriei

Deși nu suficientă pentru nevoia reală a pacienților români, completarea listei de compensate este salutară. Partea proastă, însă, e aceea că statul nu dă bani în plus pentru aceste noi tratamente, ci suprataxează industria farmaceutică.

„În general taxele sunt fixe (...) dar aici vorbim de o suprataxare care fluctuează de la trimestru la trimestru, în funcție de diferența între bugetul alocat de stat , încă o dată, 6 miliarde împărțite trimestrial - și consumul adevărat. La nivel anual, la nivel de 2017 - 2018 (...) România consumă medicamente de 7,2 miliarde de lei numai în sistem necondiționat, din care statul plătește 6, industria plătește 1,2 (miliarde, n.r.)", a arătat medicul.

Articole Recomandate

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2018 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.26