Guvernul liberal recomandă Parlamentului să nu interzică reclamele și sponsorizările industriei de tutun, din motive economice, și nici nu vrea să dea banii din taxele pe țigări direct la Sănătate....
Guvernanții liberali recomandă Parlamentului să NU interzică reclamele la tutun și la produse similare (gen țigări electronice, dispozitive cu vapori etc.) și nici să scoată standurile cu țigări din magazinele alimentare, motivația principală fiind... că ne ținem după directivele europene și că nu e cazul să le-o luăm înainte restului europenilor.
Ministerul Sănătății a elaborat un punct de vedere, semnat de secretarul de stat Nelu Tătaru (același personaj care a promovat și Ordonanța liberalizării programelor naționale de sănătate) prin care propune respingerea adoptării unor modificări avangardiste la Legea fumatului din România, și l-a trimis la Guvern. Care și l-a însușit, l-a copletat și l-a trimis la Camera Deputaților, cu fix același verdict: „Guvernul nu susţine adoptarea acestei inițiative legislative”.
Sursele DC Medical spun că de fapt artizanul acestei decizii ar fi deputatul liberal Florin Roman, care s-ar opune „ferm” interzicerii țigărilor electronice și a reclamelor agresive cu care acestea bombardează piața.
Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun a fost inițiat de deputatul Emanuel Ungureanu, deputatul Tudor Rareș Pop și senatorul Adrian Wiener, toți trei de la USR. Alături de ei, ca inițiatori, mai sunt în 28 de deputați și senatori de la PSD, USR, minorități. Culmea e că printre inițiatori se găsesc și patru deputați de la PNL, din același partid care compune acum Guvernul.
Plecând de la premisa că trebuie să avem mare grijă de generațiile viitoare, în condițiile în care, spre exemplu, jumătate de milion de copii din România au fumat măcar o dată; copiii nu se pot apăra de reclame sau că un făt nu se poate apăra de fumul de tutun, conform motivării proiectului, inițiatorii cer:
- Actualizarea definițiilor publicității și sponsorizării tuturor produselor din tutun, directe sau indirecte, și a definiției fumatului în actele normative care reglementează fumatul;
- Introducerea noțiunii de „produs similar produselor din tutun”, pentru a reglementa și acele produse organizate ca substitut gestual, cum este tigareta electronică fără nicotină, narghileaua fără tutun etc;
- Eliminarea expunerii și publicității produselor din tutun și produselor similare la punctele de vânzare (gen alimentare), cu permiterea expunerii și vânzării numai în magazinele special amenajate pentru comercializarea acestora;
- Interzicerea acțiunilor de sponsorizare pentru produsele din tutun și produsele similare;
- Interzicerea fumatului în autovehicule în care se află minori sau femei însărcinate;
- Introducerea excepției privind acordarea dreptului de a fuma pentru persoanele cu afecțiuni psihice internate pe baza unei hotărâri judecătorești în spitale de psihiatrie (pe modelul locurilor de fumat din aeroporturi sau din pușcării);
- Taxarea tuturor produselor din tutun (inclusiv cele sub formă de lichid).
Într-un punct de vedere transmis de Guvern la Camera Deputaților, realizat la „recomandarea” Ministerului Sănătății și semnat de primul ministru Ludovic Orban, guvernanții atacă fiecare dintre aceste propuneri, în ideea că nu e cazul să facem modificări de capul nostru, ci e suficient să ne conformăm reglementărilor europene. Spre exemplu:
„Considerăm că este necesară protejarea populației, dar mai ales a copiilor, de efectele toxice ale inhalării nicotinei și ale produselor de degradare termică a tutunului (țigaretele electronice, n.r.); cu toate acestea, demersurile pentru modificarea legislației naționale, conform procedurilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), se realizează mai întâi prin modificarea directivei, pe baza unor justificări prezentate de statele membre în grupurile de lucru și comitetele permanente, după care, odată ce au fost adoptate respectivele modificări, toate statele membre le agreează și transpun în legislația națională”, arată punctul de vedere prin care Guvernul Orban dă aviz negativ propunerii legislative.
Mai mult, Guvernul argumentează că nu putem să încasăm banii din taxele pe tutun direct la bugetul Sănătății, așa cum a fost concepută taxa pe tutun și cum era până acum câțiva ani, pentru că nu se poate face colectare separată pe fiecare minister în parte și că, oricum, „bugetul Ministerului Sănătății nu a fost afectat de neîncasarea unor fonduri sub formă de venituri proprii. Ca urmare, precizăm că aprobarea acestor măsuri la acest moment determină un impact financiar asupra bugetului general consolidat de circa 2 miliarde de lei la nivelul unui an”.
Câteva rânduri mai jos, însă, Guvernul se contrazice. Când vine vorba de introducerea de restricții „produselor similare cu tutunul” și de interzicerea publicității și a sponsorizărilor făcute de firmele care le produc, Guvernul e infinit mai tranșat și mai preocupat: interesul economic primează!
„Având în vedere contribuţia semnificativă a industriei tutunului în economia naţională, considerăm că era necesar ca această prevedere să fie fundamentată de un studiu de impact”, se arată în punctul de vedere al Guvernului.
În final, decizia Guvernului este clară: „Având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative”, se arată în documentul semnat și parafat de primul ministru.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
