De câțiva ani buni, rețelele de socializare au lansat un trend în rândul tinerilor, în special al adolescentelor, pentru care fața perfectă, fără imperfecțiuni, buzele și sânii mari, nasul perfect au devenit un ideal.
În căutarea chipului perfect, tinerele folosesc filtrele predefinite din aplicaţii şi ajung să îşi dorească să arate în viaţa reală la fel ca în fotografiile prelucrate online.
Filtrele de pe rețelele de socializare sunt doar o amăgire a unei generaţii întregi, care nu îşi mai acceptă imaginea din oglindă şi o percep distorsionat, lucru care i-a condus pe specialiști să denumească acest fenomen: "dismorfia Snapchat" şi "faţa Instagram".
Medicii esteticieni se confruntă cu un val de pacienţi care suferă de boli provocate de social media și atenționează că "utilizarea în exces al filtrelor pe reţelele sociale dăunează grav sănătăţii".
De altfel, mesajul "utilizarea în exces al filtrelor pe reţelele sociale dăunează grav sănătăţii" ar trebui să fie mesajul de întâmpinare pe toate platformele care folosesc tehnologie de realitate augmentată pentru modificarea trăsăturilor feţei.
Două dintre vedetele din România care au ajuns ținta ironiilor din cauza filtrelor și a transformării lor în mediul online sunt Ozana Barabancea și Loredana Groza.
Cele două au fost aspru criticate în ultimul timp pentru că exagerează și nu mai arată deloc ca în realitate.
Fetele exagerează cu aplicațiile de frumusețe precum Photoshop și FaceApp care modifică extrem de mult trăsăturile feței, astfel încât aproape că nici nu mai seamănă cu realitatea.
De ce foarte multă lume folosește filtre pe rețelele sociale, iar în realitate, acele persoane surprind total? Adică își editează atât de mult pozele astfel încât devin alte persoane. Cât de periculos este acest lucru? Mă refer în ideea în care bănuiesc că este destul de periculos pentru psihic să te transformi în așa „hal” încât să nu te recunoască lumea pe stradă, să creadă că ești altă persoană.
Tulburarea dismorfică a corpului, încadrată la tulburări psihice
La aceste întrebări ne-a răspuns Gabriela Elena Blaga, coach, strateg în management de proiect, mentor, autor și comunicator.
„Din păcate, utilizarea în exces a aplicațiilor pentru editarea fotografiilor publicate pe rețelele sociale s-a transformat, gradual, într-un fenomen negativ, despre care nu se discută suficient. Acest comportament obsesiv a primit și un nume - tulburarea dismorfică a corpului, iar specialiștii îl încadrează la tulburări psihice.
Desigur, pentru unii oameni, filtrele folosite sunt, poate, o joacă, un amuzament la care apelează rar și cu măsură, dar pentru alții pot fi dăunătoare bunăstării tale mentale generale. Pot genera așteptări nerealiste și pot determina oamenii să depună eforturi pentru a atinge un ideal de „perfecțiune”. Este grav atunci când oamenii își pierd simțul măsurii și noțiunea asupra cum arată în realitate”, a spus Gabriela Elena Blaga pentru DC NEWS.
Coach, strateg în management de proiect, mentor, autor și comunicator, Gabriela Elena Blaga a colaborat cu oameni și echipe din întreaga lume (Marea Britanie, Elveția, EEMEA, Costa Rica, Ungaria, Republica Cehă, Danemarca, Spania, Franta, Suedia și altele). Diferitele sale roluri i-au oferit oportunitatea de a observa și de a lucra cu vulnerabilitățile individuale și organizaționale. În martie 2021, și-a publicat prima carte prin care și-a făcut cunoscută metodă unică de coaching, VUCA²: Vulnerabilitate + Unicitate + Curaj + Autenticitate.
