Menopauză și terapie cu hormoni: 5 lucruri despre riscul de tromboză

Vârsta menopauzei este un biomarker foarte important, nu numai pentru pierderea fertilității, ci și un risc crescut pentru diferite boli și probleme ale vârstei mijlocii.

Este o parte naturală a îmbătrânirii și apare de obicei între 45 și 55 de ani, pe măsură ce nivelul de estrogen la femei scade. Vârsta medie pentru ca o femeie să ajungă la menopauză este de 51 de ani în țările dezvoltate.

Uneori, medicii prescriu tratamente de substituție hormonală.

Ce este terapia de substituție hormonală

În timpul menopauzei, ovarele încetează treptat să producă hormonii care reglează ciclul menstrual (reproductiv): estrogen, progesteron și testosteron. Majoritatea simptomelor menopauzei sunt cauzate de un nivel scăzut de estrogen, care constituie partea principală a terapiei de substituție hormonală (HRT). La femeile care nu au avut o histerectomie (intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea uterului), progesteronul este administrat pentru a menține căptușeala uterului sănătoasă. Uneori, este nevoie și de testosteron.

De ce apare tromboza

Termenul „tromboză” descrie cheagurile din vasele de sânge. Se pot forma cheaguri în venele profunde ale picioarelor (‘tromboză venoasă profundă sau‘ TVP). Dacă o parte a cheagului se rupe și se deplasează către plămâni, aceasta se numește „embolie pulmonară” sau PE. Termenul „umbrelă” pentru tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară este „tromboembolism venos” sau TEV. Tromboza legată de tromboza venoasă profundă tinde să fie tromboembolism venos.

Terapia de substituție hormonală și riscul de tromboză

Femeile prezintă un risc mic de a avea tromboembolism venos: aproximativ 1 din 10.000. Acest risc crește odată cu vârsta, obezitatea, fumatul, internarea în spital, iar utilizarea terapiei de substituție hormonală crește riscul de tromboembolism venos de aproximativ 2 ori. Riscul este limitat la preparatele „mai vechi” ale terapiei, cu estrogen oral și progestogen artificial „mai vechi”. Când este luat ca o tabletă, modul în care estrogenul este manipulat de corp face sângele mai „lipicios”, ceea ce nu pare să se întâmple atunci când estrogenul este administrat transdermic, adică prin piele (sub formă de plasture, gel sau spray) în combinație cu progesteron micronizat. (Utrogestan).

Care sunt variantele de tratament

Tratamentele pentru menopauză trebuie individualizate și pot include modificări ale stilului de viață și ale dietei, terapii complementare și terapie de substituție hormonală. Pentru majoritatea femeilor, beneficiile acestei terapii depășesc riscurile. Pe lângă ameliorarea simptomelor menopauzei, poate ajuta la prevenirea osteoporozei și a bolilor de inimă. Cea mai sigură alegere a terapiei este un estrogen transdermic, plus progesteron micronizat (acolo unde este necesar).

Cât de sigură este terapia cu hormoni, la femeile cu risc crescut de tromboză

Estrogenul transdermic (plus progesteronul micronizat) pare a fi sigur la majoritatea femeilor, inclusiv la cele cu risc crescut de tromboză. Studiile de laborator (care au examinat cât de „lipicios” devine sângele după administrarea terapiei cu hormoni) și studiile populației (examinând numărul de cazuri de tromboembolism venos care apar la femeile care fac gerapie cu hormoni) sunt liniștitoare, arătând că această combinație nu crește riscul de tromboză peste riscul de fond. Ar trebui solicitate sfaturi de specialitate pentru probleme specifice.