Poziția de somn care protejează creierul. Pe ce parte trebuie să dormim pentru a ne feri de Alzheimer, demență sau scleroză

Un studiu recent realizat pe rozătoare de către The Conversation a adus la lumină un aspect fascinant legat de modul în care dormitul poate influența sănătatea creierului. Concluziile sugerează că poziția în care ne odihnim poate juca un rol semnificativ în protejarea împotriva bolilor neurodegenerative precum Alzheimer, ALS și Parkinson.

Se pare că dormitul pe o parte poate stimula eficiența unui sistem vital numit "glicematic clearance", responsabil pentru eliminarea proteinelor toxice și a produselor metabolice din creier. Această descoperire oferă o perspectivă intrigantă asupra importanței somnului și a modului în care poziția noastră în timpul odihnei ar putea avea repercusiuni asupra sănătății mintale pe termen lung.

Dormitul pe o parte, esențial pentru sănătatea creierului

Studiul realizat de The Conversation pe rozătoare a demonstrat că dormitul pe o parte poate proteja creierul de boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, ALS și Parkinson, în timp ce dormitul pe spate sau pe burtă le-ar putea declanșa.

Studiul a demonstrat că eliminarea glicemiei este cea mai eficientă într-o poziție laterală sau dormind pe o parte. Motivele nu sunt încă pe deplin înțelese, dar ar putea fi legate de efectele gravitației, compresiei și întinderii țesutului cerebral.

Vezi și: Cum să scapi de balonare şi gaze intestinale în 60 de secunde

Ce este sistemul glicemic

Sistemul glicemic este o cale de eliminare a deșeurilor dependentă de glie în creier care elimină proteinele toxice și produsele metabolice. Acest proces cerebral este în mare parte oprit în timp ce suntem treji, dar intră în vigoare în timpul somnului pentru a distribui compuși esențiali funcționării creierului și pentru a scăpa de deșeurile toxice.

Asta ar putea explica de ce chiar și creaturi mici, cum ar fi muștele, au nevoie de somn pentru a supraviețui. Balenele și delfinii își alternează somnul între emisferele cerebrale, menținând cealaltă emisferă trează pentru a observa potențialii prădători și pentru a-i alerta să respire.

Vezi și: Testul de un minut care îți arată dacă ai probleme cu inima. Evenimentele majore care duc la infarct

Dormitul pe spate, asociat cu bolile neurodegenerative

Dormitul pe o parte - FOTO: Freepik@Guzov Ruslan

De aceea, riscul de boală neurodegenerativă este mai mare la persoanele în vârstă. Cercetările realizate de revista științifică PNAS au arătat că o singură noapte fără somn poate duce la acumularea crescută a proteinelor deșeuri toxice în creier.

Prin studierea șoarecilor în vârstă, studiul a constatat că sistemul glicemic ar putea fi o țintă terapeutică potențială în tratamentul sclerozei laterale amiotrofice.

Scleroza laterală amiotrofică (ALS), cunoscută și sub numele de boala lui Lou Gehrig, este cea mai comună formă de boală a neuronilor motori. Persoanele cu ALS pierd progresiv capacitatea de a iniția și controla mișcările musculare, inclusiv capacitatea de a vorbi, înghiți și respira.

Nu există tratament pentru această boală, pe care a avut-o și celebrul fizician Stephen Hawking, deși aceste noi cercetări indică faptul că sistemul de eliminare a deșeurilor din creier este cheia în tratamentul bolii.

De asemenea, conform The Lancet, cercetările câștigă o înțelegere mai profundă a patofiziologiei ALS pentru a facilita dezvoltarea terapiilor bazate pe mecanism. 

Vezi și: 9 băuturi care ard grăsimea de pe abdomen și te scapă de "colăcei". Le poți bea înainte de culcare

Somnul profund previne bolile neurodegenerative

Somnul profund poate ajuta la prevenirea bolilor neurodegenerative. Somnul include atât faza de mișcare rapidă a ochilor (REM), cât și somnul non-REM. A doua fază este momentul în care funcția noastră glicemică este mai activă, conform PubMed Central.

Consumul mai mare de fibre, mai puțin zahăr și evitarea cofeinei cu cel puțin șapte ore înainte de culcare sunt modalități de îmbunătățire a somnului profund, conform Academiei Americane de Medicină a Somnului.

Consumul moderat de alcool a fost arătat că îmbunătățește eliminarea deșeurilor, conform studiilor PubMed. În studiile pe șoareci, atât expunerea la cantități mici de alcool pe termen scurt, cât și pe termen lung, s-a dovedit a stimula funcția glicemică, în timp ce dozele mari au avut efectul opus.

Exercițiul fizic și consumul de Omega-3 găsite în pește gras, semințe de in și nuci pot, de asemenea, să îmbunătățească eliminarea deșeurilor din creier, conform PubMed.