Medic ATI: „Nu există spitale non-COVID”. Nu poți izola virusul în 2-3 spitale, e infecție nosocomială!”
Dr Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina, spune că cea mai mare greșeală făcută de autorități e că au împărțit, pe foaie, spitalele în COVID și non-COVID, în condițiile în care cazuri sunt peste ...
„Cea mai mare EROARE în gestionarea acestei epidemii ( cu sau fără intenție ) a fost impărțirea spitalelor în spitale „suport COVID” și spitale „non-COVID”, scrie dr Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina din București.
„Poate la început de tot, când activitatea medicală era restrânsă, când eram în carantină, când numărul de cazuri era rezonabil, această măsură putea reprezenta o soluție pentru pacienții infectați cu SARS CoV-2, la care apăreau situații ce necesitau intervenții de specialitate urgentă (de chirurgie, de neurologie, de gastroenterologie, de cardiologie etc.).
Ca să obținem o limitare la 3-4 spitale a pacienților infectați cu SARS CoV-2 care prezintă și comorbidități severe sau la care apar situații medicale ce necesită rezolvarea lor de urgență de către anumiți specialiști, ar fi fost obligatorii - testarea MASIVĂ, anchetele epidemiologice riguroase și mai ales limitarea prin prevenție a răspândirii virusului.
Cum nimic din toate acestea nu s-au întâmplat în realitate, la răspândirea comunitară pe care o vedem azi, a insista în ideea de păstrare a spitalelor suport COVID, care să trateze exclusiv pacienți cu PCR pozitiv, mi se pare de neînțeles, ca să nu spun profund greșit din toate punctele de vedere - medical, epidemiologic și, nu în ultimul rând uman.
De altfel, oricine poate observa ca în spitalul suport Covid situat la 15 min de Matei Balș, cel puțin în ATI au fost aduși pacienți din alte spitale ( unde au stat 6-7zile - chiar 2 saptămâni ). Acestea sunt spitalele zise „non-Covid”, spitale în care se pozitivează foarte mulți pacienți, dar și personal medical.
Asta este marea ILUZIE a zilelor acestea.
Iluzia ca, lucrând într-un spital „non-COVID” ești protejat și că nu te vei întâlni cu virusul.
NIMIC MAI FALS.
Uitați-vă la numărul de medici / asistente / infirmiere etc infectați din spitale zise „verzi” și vă veți convinge că infecția nosocomială a anului 2020 este infecția cu SARS CoV-2.
NU DIN VINA PERSONALULUI, NU DIN VINA PACIENȚILOR.
Există suficiente explicații pentru asta. De altfel, cele mai pericuoase zone din spitalele roșii sunt tocmai zonele zise „verzi”.
Nicio țară din lume nu a făcut așa ceva, pentru simplul motiv că nu poți izola virusul în 2-3 spitale. Nu se poate.
Eu cred cu tărie că trebuie să ne revenim, să ne facem meseria, fiecare in specialitatea lui, să tratăm pacienții pentru orice patologie (desigur cu protecție și cu testare la internare) și să avem o zonă în fiecare spital in care sa putem pune pacienții care se pozitivează pe parcursul internării sau care au avut un test (poate!!) fals negativ la internare.
A greși este omenește, dar a persista în greșeală este diabolic”, a scris dr Laura Zarafin, pe pagina sa de Facebook.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
COVID-19, evoluție neașteptată
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
