Medicul Mihai Craiu: proporţia de copii infectaţi cu noul conavirus spitalizaţi este extrem de mică
Medicul pediatru Mihai Craiu a vorbit despre COVID-19 la copii și a explicat de ce părinții nu ar trebui să se panicheze.
Medicul primar pediatru Mihai Craiu a declarat că la copiii caucazieni sănătoşi anterior infecţiei cu noul coronavirus, cu vârste cuprinse între zero şi 9 ani, proporţia de pacienţi spitalizaţi este „extrem de mică”, aceştia reprezentând mai puţin de un procent din toţi bolnavii confirmaţi cu COVID-19, la nivel mondial.
„În principiu, pentru copiii anterior sănătoşi (n.r. infecţiei cu noul coronavirus), părinţii celor mai mulţi copii din România nu ar trebui să aibă niciun fel de motiv de îngrijorare. Pentru că toţi ceilalţi copiii de etnie caucaziană din ţări europene, Franţa, Germania, Marea Britanie, SUA, vorbesc de copii cum sunt imensa majoritate a copiilor români care nu au background etnic diferit, cum ar fi în Statele Unite, unde sunt afroamericani mai mulţi sau în zone unde există copii de origine asiatică. La copiii caucazieni anterior sănătoşi de vârstă mică, însemnând între zero şi 9 ani inclusiv, proporţia de pacienţi spitalizaţi este extrem de mică. Ei reprezintă sub un procent din toţi bolnavii confirmaţi cu infecţia COVID-19 în lume. Sunt puţini faţă de toate celelalte grupe de vârstă. În afară de faptul că sunt puţini, severitatea nu este foarte mare", a spus Craiu, potrivit agerpres.ro.
Potrivit medicului, infecția cu noul coronavirus la copii seamănă cu o „infecţie obişnuită” de căi aeriene superioare.
„De altfel, părinţii copiilor care au avut deja COVID, inclusiv români, spun că a semănat cu alte răceli de la grădiniţă din anii precedenţi, adică pot avea febră, tuse, nas înfundat, dureri în gât, ceva expectoraţie, poftă de mâncare mică. Nişte simptome obişnuite, nu există niciunul special, aşa cum sunt la adulţi - lipsa mirosului şi pervertirea gustului, acestea nu prea apar la copilul mic... (...) Nu sunt nişte semne speciale la copii. Dacă tot vorbim despre cazul sever de la Spitalul „Victor Gomoiu”, trebuie spus că el (n.r. copilul) este foarte bine îngrijit de experţi. (...) Această complicaţie, chiar şi gravă în principiu, poate fi controlată terapeutic foarte bine şi în România. Nu există niciun fel de risc major câtă vreme copilul este în spital şi este asistat cu echipamente de terapie intensivă”, a mai spus medicul pediatru.
Conform acestuia, la copii, spre deosebire de adulţi, în cazul în care fac complicaţii, acestea nu apar la plămâni, ci la inimă. Totuși,el crede că părinţii nu trebuie să intre în panică atâta timp cât copilul poate să se joace, să mănânce, să facă efort, să meargă.
„Câtă vreme copilul poate să se joace, să mănânce, să facă un efort, poate să meargă, adică nu pare bolnav de inimă, părinţii nu trebuie să intre în panică, pentru că a făcut această complicaţie şi copilul lor. (...) La cifra aceasta enormă de pacienţi confirmaţi sunt numai nişte sute de cazuri. În Statele Unite, până în 9 septembrie, erau vreo 790 de copii care au făcut boala şi care au fost internaţi în diverse secţii de terapie intensivă în toată America. (...) Ar fi de aşteptat să mai apară şi în România câteva, dar nu foarte multe. (...) Din toţi aceşti copii, au mers foarte grav şi au avut complicaţii ameninţătoare de viaţă şi au murit 11 copii, toţi fiind extrem de bolnavi, care aveau cancere, transplante de organ. Părinţii unui copil sănătos trebuie să ştie că şi dacă se întâmplă această complicaţie, copilul poate fi tratat într-o secţie de terapie intensivă românească şi că, spre deosebire de adulţi, la copii există locuri. Mesajul trebuie să fie unul de linişte, pentru că altfel vor înflori tot felul de terapii alternative şi de escroci care oferă soluţii miraculoase unor oameni disperaţi”, a mai spus medicul pediatru.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
