Microplasticele, particulele de plastic de dimensiuni de sub 5 mm, ajung în mediul mediul înconjurător, unde rapid sunt colonizare de microorganisme. Potrivit unui studiu citat de Medical News Today, aceste microplastice pot transporta viruși.
Cercetările anterioare sugerează că agenții patogeni umani și animali ar putea fi capabili să facă ”autostopul” pe microplastice și astfel să se răspândească în diferite zone.
Deși stațiile de epurare a apelor uzate elimină până la 99% din microplasticele din apele uzate, acestea rămân una dintre principalele surse prin care microplasticele pătrund în mediul înconjurător.
Acest lucru prezintă un risc ca agenții patogeni din deșeurile umane să se atașeze la coloniile bacteriene cunoscute sub numele de biofilme de pe materialele plastice.
Știind dacă agenții patogeni care se află în biofilmele de microplastice rămân sau nu infecțioși ar putea ajuta inițiativele de sănătate publică.
Recent, cercetătorii au evaluat stabilitatea virușilor atunci când sunt scufundați în apă care conține microplastice.
Aceștia au constatat că virusurile atașate la biofilmele de microplastic erau mai stabile decât atunci când se aflau doar în apă.
Studiul a fost publicat în Environmental Pollution.
Studiul apei și rezultatele obținute de cercetători
În cadrul studiului, cercetătorii au testat două tipuri de viruși. Unul, un bacteriofag - virus mâncător de bacterii - cunoscut sub numele de Phi6, avea un ”înveliș” sau un strat lipidic în jurul său, asemănător cu cel al virusului gripal, în timp ce celălalt - tulpina rotavirusului SA11 (RV) - era ”neînvelit”.
Pentru început, cercetătorii au cultivat biofilme pe granule de microplastic din polietilenă de 2 mm, introducându-le în flacoane care conțineau apă de lac filtrată, apă de lac nefiltrată sau apă infuzată cu nutrienți pentru a încuraja creșterea microbiană timp de 7-14 zile.
Biofilmele s-au format pe toate cele trei tratamente cu apă, deși s-au format mai rapid printre pelete din sursa de apă cu nutrienți.
Peletele acoperite cu biofilm au fost apoi introduse în flacoane care conțineau 100 de mililitri (ml) de apă proaspătă de lac și 1 ml de Phi6 sau rotavirus SA11 în concentrații tipice pentru probele de apă uzată.
Pentru a urmări numărul de particule de virus, cercetătorii au extras probe de microplastic și 1 ml de apă la 3 ore, 24 de ore și 48 de ore.
După ce au analizat probele, cercetătorii au observat că atât Phi6, cât și particulele de RV s-au format pe microplastice.
În timp ce stabilitatea virusului a scăzut în timp, inactivarea virusului a fost mai mică în granulele colonizate de biofilm decât în probele de apă.
În plus, aceștia au observat că virusurile RV au rămas mai stabile decât virusurile Phi6. Acest lucru, au remarcat ei, demonstrează modul în care interacțiunea dintre virusurile neînvelite și componentele peretelui celular bacterian poate crește infectivitatea și termostabilitatea acestora.
”În timpul acestui proces, alte lucruri mai mici din zona înconjurătoare - cum ar fi virușii sau compușii chimici - pot, de asemenea, să se atașeze la acest biofilm.
Este cunoscut faptul că biofilmul poate proteja bacteriile încapsulate în el de factori precum antibioticele și schimbările nefavorabile ale mediului - cum ar fi uscarea -, astfel încât s-ar putea ca virusurilor atașate la acest biofilm să li se acorde același tip de protecție împotriva schimbărilor de mediu care le-ar putea inactiva”, a declarat dr. Nikolas Stasulli, profesor la departamentul de Biologie din cadrul Universității New Haven, neimplicat în studiu.
Autorii studiului concluzionează că poluarea cu microplastice este o potențială cale de diseminare și persistență virală în mediu.
Microplastic, găsit pentru prima dată în plămânii oamenilor. Produsele care ne bagă polipropilenă și polietilenă în corp: Mâncăm un CARD pe săptămână
România produce cantităţi enorme de gunoi, dar reciclează un procent infim, asta și pentru că nu suntem educați să o facem.
În fiecare minut, la nivel mondial se folosesc un milion de pungi de plastic. La acestea se adaugă sticle, pahare, caserole si multe alte produse. Toate din plastic. Şi în România producţia a crescut semnificativ. Am ajuns să generăm, într-un an, 450 de mii de tone.
Trebuie să fim atenţi la codurile de pe ambalaje, pentru că, de exemplu, recipientele marcate cu cifrele 3, 6 şi 7 sunt, în principiu, nocive şi nu pot fi reutilizate. Celelalte ambalaje trebuie spălate înainte de a fi aruncate la tomberon. Un plastic murdar este considerat contaminat.
"Avem în continuare un număr mare de lactate care nu sunt într-un material reciclabil. Avem un iaurt bio, dar este într-un ambalaj nereciclabil. Avem o caserolă nereciclabilă, care nu permite produsului să aibă o viața cât mai lungă. Uite, asta nici măcar n-are! Nu scrie pe ele!", a spus Andrei Coșuleanu. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Poluarea, riscuri pentru sistemul respirator. Medic: Particulele poluante au efecte carciongenetice
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
