EXCLUSIV Omul din spatele titlurilor. Prof dr Alexandru Rafila: "N-am avut aplecare spre partea chirurgicală"
Președintele Societății Române de Microbiologie, prof dr Alexandru Rafila a povestit, pentru DC Media Group, de ce s-a făcut medic.
Prof dr Alexandru Rafila, una dintre personalitățile medicale intens mediatizate săptămânile acestea, a acordat un interviu sâmbătă, 18 aprilie, pentru DC Media Group în care a mărturisit de ce a ales profesia de medic și cum nu a reușit să învețe Limba Maghiară.
"Era o provocare să intri la facultatea asta"
Profesorul Rafila povestește că acum câțiva ani buni, când a dat admitere la Medicină, "era o provocare să intri la facultatea asta". Însă, nu provocarea l-a determinat să o ia pe acest drum, ci faptul că avea în familie un medic: tatăl său. "Eram familiarizat cu problemele de natură medicală şi mi se părea anormal să mă îndrept spre altceva pentru că era un interes constant asupra acestei profesii. Aşa că, în 1980, am devenit student la Facultate de Medicină. În mod efectiv, în 1981, pentru că pe vremea aceea trebuia făcut şi stagiul militar, care dura aproape un an de zile", afirmă profesorul Rafila.
Recunoaște că a îndrăgit Medicina Internă și Bolile Infecțioase. "N-am avut o aplecare deosebită spre partea chirurgicală. (...) După 1990, când am dat rezidenţiatul, în 1991, am ales Microbiologia pentru că a existat un anumit context în care cunoșteam multe personalități de la Institutul Cantacuzino care m-au determinat să aleg această specialitate", completează specialistul.
"O experiență destul de bună"
Alexandru Rafila își amintește cu drag perioada stagiaturii din Secuime, la Sfântu Gheorghe, când aîncerct să învețe Limba Maghiară.
"Nu am reuşit, decât aşa câteva cuvinte. A fost o experienţă extrem de bună. Nu am avut nicio problemă legată de integrarea în zonă. Chiar a fost o experienţă de bună calitate. În general, comunităţile mici, mai ales din Transilvania, se organizează mai bine şi era mai simplă viaţa din punct de vedere al accesului la resurse, inclusiv alimentare, în acea perioadă", adaugă profesorul.
Își amintește că în zonă exista o fabrică de băuturi alcoolice care producea licori odată celebre ca lichiorul de chimion, cel de mentă şi un gin celebru pentru România – Covagin.
Scurt CV
Alexandru Rafila a absolvit Medicina în 1987, a obținut titlul de doctor în 2004, iar din 2000 a fost medic primar în specialitățile Medicină de Laborator, Microbiologice și Sănătate Publică. În prezent este şeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş" din Bucureşti, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății.
Profesorul Rafila a deținut funcțiile: director al Institutului Naţional de Sănătate Publică, secretar de stat pe probleme de Asistenţă medicală şi Sănătate publică, consilier personal al Ministrului Sănătăţii pe politici de sănătate, membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2014-2017) şi a reprezentat România în comitetul director al ECDC (2009-2014). Dr Rafila este și expert OMS, NATO şi al Comisiei Europene, activitatea sa profesională fiind recunoscută peste hotare.
-
-
-
3 semne care îți arată când carnea tocată nu mai este proaspătă06.02.2026, 17:12
-
Germania a ars trei miliarde de măşti COVID rămase neutilizate06.02.2026, 16:19
-
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
