Președintele Societății Române de Microbiologie, prof dr Alexandru Rafila a povestit, pentru DC Media Group, de ce s-a făcut medic.
Prof dr Alexandru Rafila, una dintre personalitățile medicale intens mediatizate săptămânile acestea, a acordat un interviu sâmbătă, 18 aprilie, pentru DC Media Group în care a mărturisit de ce a ales profesia de medic și cum nu a reușit să învețe Limba Maghiară.
"Era o provocare să intri la facultatea asta"
Profesorul Rafila povestește că acum câțiva ani buni, când a dat admitere la Medicină, "era o provocare să intri la facultatea asta". Însă, nu provocarea l-a determinat să o ia pe acest drum, ci faptul că avea în familie un medic: tatăl său. "Eram familiarizat cu problemele de natură medicală şi mi se părea anormal să mă îndrept spre altceva pentru că era un interes constant asupra acestei profesii. Aşa că, în 1980, am devenit student la Facultate de Medicină. În mod efectiv, în 1981, pentru că pe vremea aceea trebuia făcut şi stagiul militar, care dura aproape un an de zile", afirmă profesorul Rafila.
Recunoaște că a îndrăgit Medicina Internă și Bolile Infecțioase. "N-am avut o aplecare deosebită spre partea chirurgicală. (...) După 1990, când am dat rezidenţiatul, în 1991, am ales Microbiologia pentru că a existat un anumit context în care cunoșteam multe personalități de la Institutul Cantacuzino care m-au determinat să aleg această specialitate", completează specialistul.
"O experiență destul de bună"
Alexandru Rafila își amintește cu drag perioada stagiaturii din Secuime, la Sfântu Gheorghe, când aîncerct să învețe Limba Maghiară.
"Nu am reuşit, decât aşa câteva cuvinte. A fost o experienţă extrem de bună. Nu am avut nicio problemă legată de integrarea în zonă. Chiar a fost o experienţă de bună calitate. În general, comunităţile mici, mai ales din Transilvania, se organizează mai bine şi era mai simplă viaţa din punct de vedere al accesului la resurse, inclusiv alimentare, în acea perioadă", adaugă profesorul.
Își amintește că în zonă exista o fabrică de băuturi alcoolice care producea licori odată celebre ca lichiorul de chimion, cel de mentă şi un gin celebru pentru România – Covagin.
Scurt CV
Alexandru Rafila a absolvit Medicina în 1987, a obținut titlul de doctor în 2004, iar din 2000 a fost medic primar în specialitățile Medicină de Laborator, Microbiologice și Sănătate Publică. În prezent este şeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş" din Bucureşti, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății.
Profesorul Rafila a deținut funcțiile: director al Institutului Naţional de Sănătate Publică, secretar de stat pe probleme de Asistenţă medicală şi Sănătate publică, consilier personal al Ministrului Sănătăţii pe politici de sănătate, membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2014-2017) şi a reprezentat România în comitetul director al ECDC (2009-2014). Dr Rafila este și expert OMS, NATO şi al Comisiei Europene, activitatea sa profesională fiind recunoscută peste hotare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost invitat în cadrul dezbaterii DC Media Group și a vorbit despre deciziile Ministerului, privind vaccinarea în...
COVID-19 rămâne o realitate, chiar dacă pandemia nu mai provoacă aceleași temeri ca înainte. Dacă ai testat pozitiv, este esențial să urmezi câțiva pași importanți pentru a te proteja pe...
Ce s-a aflat despre antiviralele remdesivir, monupiravir, ritonavir, folosite pentru tratarea COVID-19. Când și cum ar trebui administrate pentru a fi...
Lovitură de teatru în SUA: Vaccinul anti-COVID nu va mai fi recomandat pentru toată lumea! Află cine mai are voie să se vaccineze și ce schimbări radicale pregătește...
România a înregistrat 1.627 de cazuri noi de COVID-19 în perioada 6–12 octombrie, în scădere cu aproape 28% față de săptămâna precedentă, potrivit datelor publicate de Institutul...
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.