Parodontita este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și de deces din urma acestora arată un nou studiu. Practic, arată un nou studiu, cu cât parodontita este mai severă, cu atât este mai mare...
Parodontita (sau boala parodontală) este infecția bacteriană a țesuturilor, ligamentelor, oaselor din jurul dinților. „Studiul nostru sugerează că programele de screening dentar, inclusiv controale regulate și educația privind igiena dentară adecvată, pot ajuta la prevenirea evenimentelor cardiace primare și ulterioare”, a explicat dr. Giulia Ferrannini, de la Institutul Karolinska, Stockholm, Suedia, autorul studiului care a fost prezentat astăzi la Congresul Societății Europene de Cardiologie – ESC 2021.
Studiul suedez PAROKRANK a arătat anterior că parodontita (boala gingiilor) a fost semnificativ mai frecventă la pacienții cu infarct miocardic în comparație cu omologii lor sănătoși, de aceeași vârstă și sex, și care locuiesc în aceeași zonă.
Această urmărire pe termen lung a participanților din cadrul PAROKRANK a investigat dacă prezența bolii gingivale, atât la pacienții cu infarct, cât și la colegii lor sănătoși, a fost legată de un risc crescut de noi evenimente cardiovasculare în timp.
Analiza a inclus 1.587 de participanți cu o vârstă medie de 62 de ani. Participanții au fost supuși unui examen dentar între 2010 și 2014: 985 au fost clasificați ca sănătoși, 489 au avut parodontită moderată, iar 113 au avut parodontită severă. Participanții au fost urmăriți pentru apariția evenimentelor cardiovasculare și deces. Obiectivul principal a fost un amalgam de deces din toate cauzele, atac de cord sau accident vascular cerebral non-fatal sau insuficiență cardiacă severă.
Datele de urmărire au fost colectate până la sfârșitul anului 2018 din registrele naționale suedeze de decese și de pacienți.
În timpul unei monitorizări medii de 6,2 ani, au existat 205 evenimente primare.
Când pacienții cu atac de cord și cel din grupul de control au fost evaluați separat, relația graduală dintre severitatea bolii gingivale și obiectivul primar a fost semnificativă doar pentru cei cu infarct.
„Riscul de a experimenta un eveniment cardiovascular in timpul urmăririi a fost mai mare la participanții cu parodontită, crescând în paralel cu severitatea bolii gingivale. Acest lucru a fost evident mai ales la pacienții care au avut deja un infarct miocardic”, a spus Dr. Ferrannini.
„Bănuim că deteriorarea țesuturilor parodontale la persoanele cu boli ale gingiilor poate facilita transferul de germeni în fluxul sanguin. Acest lucru ar putea accelera modificările dăunătoare ale vaselor de sânge și / sau crește inflamația sistemică care este dăunătoare vaselor”.
„Este important să subliniem că în Suedia calitatea asistenței medicale este ridicată, fapt confirmat de numărul total scăzut de evenimente în timpul urmăririi. În ciuda acestui fapt, boala gingivală a fost legată de o probabilitate crescută de boli cardiovasculare sau de deces”, a concluzionat aceasta.
Descoperă ce metode funcționează cel mai bine când vine vorba de albirea dinților după fumat.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
Stomatologii au dezvăluit adevărul dezgustător despre periuța de dinți.
Ce este de fapt smalțul dinților și care sunt cauzele eroziunii. Nu are celule vii, prin urmare deteriorarea este ireversibilă.
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Remediul natural împotriva respirației urât mirositoare se regăsește în propria ta bucătărie.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
