Un nou studiu care a inclus peste 3.700 de persoane din India asociază poluarea aerului cu un risc mai mare de a dezvolta o boală care îți șubrezește oasele.
Unele dintre efectele poluării aerului asupra sănătății sunt bine documentate - cancerul pulmonar, accidentul vascular cerebral, bolile respiratorii-, dar în ce privește coneziunea acesteia cu alte afecțiuni există dovezi științifice mai puține. Acesta este cazul sănătății oaselor: existau doar câteva studii și rezultatele sunt neconcludente. Acum, însă, un studiu realizat în India, condus de Institutul pentru Sănătate Mondială din Barcelona (ISGlobal), o instituție susținută de „la Caixa", a găsit o asociere între expunerea la poluarea aerului și sănătatea osoasă slabă.
Osteoporoza este o boală în care densitatea și calitatea osului sunt reduse. La nivel global, este responsabilă pentru o povară substanțială a bolii, iar prevalența acesteia este de așteptat să crească din cauza îmbătrânirii populației.
Noul studiu, publicat în Jama Network Open, a analizat asocierea dintre poluarea aerului și sănătatea oaselor la peste 3.700 de persoane din 28 de sate din jurul orașului Hyberabad, din sudul Indiei.
Autorii au folosit un model dezvoltat local pentru a estima expunerea ambientală, la reședință, la poluarea aerului cu particule fine (particule suspendate cu diametrul de 2,5 m sau mai puțin) și carbon negru. De asemenea, participanții au completat un chestionar privind tipul de combustibil utilizat pentru gătit. Autorii au legat aceste informații cu sănătatea oaselor, evaluată folosind un tip special de radiografie care măsoară densitatea osoasă, și au măsurat masa osoasă la nivelul coloanei lombare și a șoldului stâng.
Rezultatele au arătat că expunerea ambientală la poluarea aerului, în special la particule fine, a fost asociată cu niveluri mai mici de masă osoasă. Nu a fost găsită nicio corelație cu utilizarea combustibilului de biomasă pentru gătit.
„Acest studiu contribuie la literatura limitată și neconcludentă privind poluarea aerului și sănătatea oaselor", explică Otavio T. Ranzani, cercetător ISGlobal și primul autor al studiului. În ceea ce privește posibilele mecanisme care stau la baza acestei asocieri, el spune că „inhalarea particulelor poluante ar putea duce la pierderea masei osoase prin stresul oxidativ și inflamația cauzată de poluarea aerului".
Expunerea medie anuală la PM2,5 ambiental a fost de 32,8 pg / m3, cu mult peste nivelul maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (10 pg / m3). 58% dintre participanți au folosit combustibil pentru biomasă pentru gătit.
„Rezultatele noastre se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care indică faptul că poluarea aerului cu particule este relevantă pentru sănătatea oaselor într-o gamă largă de niveluri de poluare a aerului, inclusiv niveluri găsite în țările cu venituri mari și cu venituri mici și medii", spune Cathryn Tonne, coordonator al studiul și proiectul CHAI.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Acest tip de cancer este deseori diagnosticat în stadii avansate sau atunci când deja există și metastaze.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Cercetătorii au descoperit că drojdia Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, utilizată în pâinea fermentată, poate reduce simptomele astmului.
Medicii trag un semnal de alarmă legat de persoanele expuse la a dezvolta cancer pulmonar. Este o tipologie frecvent întâlnită.
