Schimbările climatice, vinovate de apariția SARS-CoV-2. STUDIUL-BOMBĂ, originea pandemiei COVID-19!
Un nou studiu aduce dovezi ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut juca un rol direct în apariția SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia...
Emisiile globale de gaze cu efect de seră din ultimul secol au făcut din sudul Chinei un punct fierbinte pentru coronavirusurile transmise de lilieci, determinând creșterea habitatului forestier preferat de aceștia.
Un nou studiu publicat în revista Science of the Total Environment (link direct studiu) aduce primele dovezi ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut juca un rol direct în apariția SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia COVID-19.
Tufișurile tropicale, transformate în savane și păduri
Studiul a relevat modificări la scară largă în tipul de vegetație din provincia sudică a Chinei Yunnan și din regiunile adiacente din Myanmar și Laos, în ultimul secol. Schimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturii, a luminii solare și a dioxidului de carbon atmosferic - care afectează creșterea plantelor și a copacilor - au schimbat habitatele naturale de la tufișuri tropicale la savane tropicale și păduri de foioase. Acest lucru a creat un mediu adecvat pentru multe specii de lilieci care trăiesc predominant în păduri.
Numărul de coronavirusuri dintr-o zonă este strâns legat de numărul diferitelor specii de lilieci prezente. Studiul a constatat că alte 40 de specii de lilieci s-au „mutat” în provincia Yunnan din sudul Chinei în secolul trecut, care acum este o sursă pentru încă 100 de tipuri de coronavirus transmise de lilieci. Acest „hotspot global” este regiunea în care datele genetice sugerează că ar fi putut apărea SARS-CoV-2.
„Schimbările climatice din ultimul secol au făcut ca habitatul din provincia Yunnan din sudul Chinei să fie potrivit pentru mai multe specii de lilieci”, a declarat dr. Robert Beyer, cercetător în cadrul Departamentului de Zoologie al Universității din Cambridge și autorul principal al studiului, care a luat recent o bursă europeană de cercetare la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, Germania.
El a adăugat: „Înțelegerea modului în care distribuția globală a speciilor de lilieci s-a modificat ca urmare a schimbărilor climatice poate fi un pas important în reconstrucția originii focarului COVID-19”.
Pentru a obține rezultatele, cercetătorii au creat o hartă a vegetației lumii așa cum era acum un secol, folosind înregistrări de temperatură, precipitații și acoperire de nori. Apoi au folosit informații despre cerințele de vegetație ale speciilor de lilieci din lume pentru a stabili distribuția globală a fiecărei specii la începutul anilor 1900. Compararea acestui lucru cu distribuțiile actuale, le-a permis să vadă cum „bogăția speciilor” de lilieci, numărul de specii diferite, s-a schimbat pe tot globul în ultimul secol, din cauza schimbărilor climatice.
Liliecii „cară” mii de coronavirusuri
„Pe măsură ce schimbările climatice au modificat habitatele, speciile au părăsit unele zone și s-au mutat în altele – ducând cu ele și virusurile aferente. Acest lucru nu numai că a modificat regiunile în care sunt prezente aceste vrusuri, dar cel mai probabil a permis noi interacțiuni între animale și acești agenți patogeni, provocând apariția și transmiterea unor virusuri și mai periculoase”, a spus Beyer.
Populația mondială de lilieci „poartă” în jur de 3.000 de tipuri diferite de coronavirus, fiecare specie de lilieci adăpostind în medie 2,7 coronavirusuri - majoritatea fără să prezinte simptome. O creștere a numărului de specii de lilieci într-o anumită regiune, determinată de schimbările climatice, poate crește probabilitatea ca un coronavirus dăunător oamenilor să fie prezent, transmis sau evoluat acolo.
Majoritatea coronavirusurilor purtate de lilieci nu pot trece în oameni. Însă mai multe coronavirusuri despre care se știe că infectează oamenii sunt foarte probabil să fi provenit de la lilieci, inclusiv trei care pot provoca decese umane: Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) CoV și Sindromul respirator acut sever (SARS) CoV-1 și CoV-2.
Regiunea identificată de studiu ca un punct fierbinte pentru o creștere climatică a bogăției speciilor de lilieci găzduiește, de asemenea, pangolini, despre care se sugerează că au acționat ca gazde intermediare ale SARS-CoV-2. Este posibil ca virusul să fi sărit de la lilieci la aceste animale, care au fost apoi vândute pe o piață sălbatică din Wuhan - unde a apărut focarul uman inițial.
-
-
-
-
Cum vor fi folosiți banii din Sănătate. Dr. Horațiu Moldovan, explicații18.12.2025, 17:12
-
Alexandru Rogobete, anunțul momentului despre reforma din Sănătate18.12.2025, 16:53
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
EXCLUSIV Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Medicament pentru COVID, retras din UE. Pastila a avut de suferit după ce s-a constatat că are o eficacitate de doar 30%
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
