Schwannomul vestibular, neurinomul de acustic, este o tumoră benignă și, de obicei, cu creștere lentă, care se dezvoltă pe nervul principal (vestibular), nervul care transmite informațiile de la urechea internă la creier. Acest nerv joacă un rol important atât pentru auz, cât și pentru echilibru, iar presiunea exercitată de schwannomul vestibular poate provoca pierderea auzului, țiuituri în ureche și instabilitate.
Schwannomul vestibular, cauze și factori de risc
În acest moment nu sunt cunoscute cu exactitate cauzele care duc la formarea schwannoamele vestibulare, care de cele mai multe ori apar în mod spontan.
Însă experții consideră că acestea se dezvoltă ca parte a unei afecțiuni genetice, neurofibromatoza de tip 2 (NF2), iar în acest caz prezența este bilaterală.
NF2 este cunoscută ca fiind o afecțiune autosomal dominantă, ceea ce înseamnă că mutația poate fi transmisă de un singur părinte (gena dominantă), astfel, fiecare copil al unui părinte afectat are o șansă de 50-50 de a o moșteni, notează MayoClinic.
Schwannoamele pot să apară pe oricare nerv cranian sau periferic din organism, dar intracranian, cel mai frecvent afectează nervul vestibulocohlear.
Schwannoamele vestibulare sunt rare și însumează aproximativ 8% din totalul leziunilor tumorale intracraniene, respectiv 80% din cele dezvoltate la nivelului unghiului pontocerebelos.
Vezi și: Ruptura de ligament încrucișat, ce este și cum se manifestă. Măruță, mesaj de pe patul de spital: Pacientul a supraviețuit. Vă mulțumesc
Schwannomul vestibular, simptome și diagnostic
Simptomele schwannomului vestibular sunt adesea nespecifice și pot dura mulți ani până a se stabili un diagnostic corect, mai ales că cele mai multe schwannoame vestibulare cresc lent, de-a lungul anilor. Astfel se ajunge în situația în care vârsta medice de diagnosticare să fie de 50 de ani, cu o incidență egală la femei și la bărbați.
Semnele și simptomele schwannomului vestibular includ:
- pierderea auzului, de cele mai multe ori gradual, pe o durată de luni sau chiar ani, în cazuri rare se întâmplă brusc, și poate să fie unilaterală sau bilaterală, la peste 95% dintre pacienți
- țiuit în urechea afectată, la 60% dintre cazuri
- vertij și tulburări de echilibru
- amorțeală și slăbiciune facială sau pierderea mișcării musculare, la 20% dintre pacienți.
Pe măsură ce schwannomul crește în dimensiuni, semne ale compresiei la nivelul trunchiului cerebral, hipertensiune intracraniană sau hidrocefalie pot să apară:
- sindrom cerebelos
- ataxie
- hemipareză
- greață și vărsături
- cefalee intensă
- tulburări de deglutiție
- dizartrie
- somnolență
- deces, arată Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila”.
Investigația de elecție, care pune diagnosticul prezumtiv de schwannom vestibular, este RMN-ul cerebral cu substanță de contrast. Această investigație este recomandată tuturor pacienților cu scăderea auzului unilaterala de tip neuro-senzorială sau în prezenta afectării de nervi cranieni sau a prezenței simptomatologiei.
După diagnosticarea unui schwannom vestibular, pentru realizarea planului de tratament, medicul va discuta cu pacientul. Astfel, managementul terapeutic depinde de:
- gradul de afectare al auzului (audiograma și consultul ORL fiind obligatorii)
- tabloul clinic
- dimensiunea și rata de creștere tumorala
- vârsta și starea generală de sănătate
- așteptările si dorințele pacientului.
Vezi și: Deficitul de vitamina D duce la scăderea musculaturii. Ce alte efecte are asupra sănătății
Schwannomul vestibular, tratament
În ceea ce privește tratamentul schwannomului vestibular, acesta se poate realiza în două moduri terapeutice, chirurgical și radioterapeutic, existând și câteva situații în care se merge pe varianta monitorizării.
”Rezecția microchirurgicală (intervenția neurochirurgicală) - acest tip de intervenție chirurgicală utilizează instrumente concepute pentru a opera pe zone mici, delicate.
Scopul este de a elimina cât mai mult din schwannomul vestibular, păstrând în același timp funcția nervului facial si a statusului neurologic în general.
Chirurgia este singura opțiune de tratament care îndepărtează definitiv tumora. Riscul de recidiva este de aproximativ 15% în rezecțiile incomplete.
Radioterapia (radiochirurgia gammaknife sau radioterapia stereotactică). În acest mod sunt furnizate radiații precis direcționate către tumoră, evitând în același timp țesutul sănătos din jur.
Radiațiile nu provoacă dispariția tumorii. Mai degrabă, scopul este de a opri sau încetini creșterea. De obicei, radioterapia nu este recomandată pacienților tineri și celor cu tumori voluminoase.
Important de reținut că pentru pacienții cu tumori foarte mici care nu provoacă niciun simptom, pacienții peste 65 ani și pacienții cu probleme medicale grave, se poate recomanda monitorizarea regulată a tumorii folosind imagistica cerebrală periodică (inițial la 6 luni apoi în funcție de rata de creștere, examinările putând fi spațiate în timp).
Indiferent de strategia terapeutica aleasă, majoritatea pacienților dezvoltă surditate unilaterala neurosenzorială în timp, fie prin progresia tumorală fie postprocedural (chirurgie sau radioterapie).
Reabilitarea auditiva joaca un rol important in păstrarea calității vieții pacienților iar diverse metode terapeutice sunt în curs de perfecționare și inovare (educație senzorială, dispozitive auditive tip CROS sau BAHA, implant cohlear s.a.)”, mai arată Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila
Vezi și: Cancerul de sân, tratament. Dediu: A îmbunătățit ratele de răspuns și beneficiul pe termen lung
