Șederea prelungită la serviciu, asociată cu mortalitatea. Activitatea fizică reduce riscurile
Acest obicei ne omoară încet, dar sigur. Are efect asupra întregului organism. Produce schimbări dramatice.
Vezi și: Amenințarea superbacteriilor. Peste 40 de milioane de decese, prognozate până în 2050
Vezi și: Băutura cu colagen, efect semnificativ asupra pielii. Previne îmbătrânirea
Un nou studiu dezvăluie riscurile șederii prelungite la locul muncă și modul în care activitatea fizică poate atenua aceste riscuri. Un studiu de cohortă la scară largă, care a implicat aproape 482.000 de participanți pe o perioadă medie de 12,85 ani, a evidențiat riscurile pentru sănătate asociate cu șederea prelungită la muncă.
Studiul, care a monitorizat persoane din Taiwan, a descoperit că cei care stau predominant la muncă se confruntă cu riscuri semnificativ mai mari de mortalitate din toate cauzele și de boală cardiovasculară (BCV).
În mod specific, cei care stau în mare parte la muncă aveau un risc cu 16% mai mare de a muri din orice cauză și un risc cu 34% mai mare de a muri din cauza BCV comparativ cu cei care nu stau predominant la muncă, arată studiul publicat în Jama Network.
Impactul șederii prelungite
Descoperirile subliniază efectele dăunătoare ale perioadelor prelungite de ședere asupra rezultatelor de sănătate. Chiar și după ajustarea pentru factori precum vârsta, sexul, educația, fumatul, consumul de alcool și indicele de masă corporală, riscurile au rămas pronunțate.
Persoanele care alternează între ședere și stat în picioare în timpul muncii nu au prezentat un risc crescut de mortalitate din toate cauzele comparativ cu cei care nu stau predominant la muncă, indicând că mișcarea periodică poate atenua unele dintre riscurile asociate cu șederea prelungită.
Activitatea fizică, factor de atenuare
Studiul sugerează că integrarea unei activități fizice suplimentare poate reduce semnificativ riscurile pentru sănătate legate de șederea prelungită. Pentru cei care stau predominant la muncă, angajarea în 15 până la 30 de minute suplimentare de activitate fizică zilnic poate compensa riscurile mai mari de mortalitate.
Cercetarea a mai descoperit că atingerea unui scor Personal Activity Intelligence (PAI) de peste 100 ar putea diminua considerabil riscul de mortalitate crescut asociat cu șederea prelungită.

Șederea prelungită - FOTO: Freepik
Nivele de activitate diferite
Analiza a dezvăluit că persoanele care stau predominant la muncă, dar se angajează în niveluri ridicate de activitate fizică în timpul liber (LTPA) au riscuri de mortalitate comparabile cu cele ale celor care nu stau predominant la muncă dar participă la niveluri mai scăzute de LTPA.
În schimb, cei care stau pentru perioade îndelungate și participă la activitate fizică minimă se confruntă cu cele mai mari riscuri. Astfel, chiar și creșteri modeste ale activității fizice pot avea beneficii semnificative pentru sănătate.
Aceste descoperiri sugerează mai multe măsuri aplicabile pentru îmbunătățirea sănătății la locul de muncă. Angajatorii pot implementa strategii pentru a reduce comportamentele sedentare, cum ar fi încurajarea pauzelor regulate, furnizarea de birouri în picioare și promovarea activității fizice.
În plus, facilitarea accesului la facilități de exerciții fizice sau organizarea de activități de grup ar putea ajuta angajații să îndeplinească nivelurile recomandate de activitate fizică.
Concluzie
Pe măsură ce mediile de lucru moderne implică tot mai mult șederea prelungită, înțelegerea și abordarea implicațiilor pentru sănătate este crucială. Studiul oferă dovezi convingătoare că atât reducerea timpului sedentar, cât și creșterea activității fizice pot atenua riscurile asociate cu șederea prelungită.
-
Alimentele care încetinesc îmbătrânirea creierului cu peste doi ani20.03.2026, 14:04
-
Ce trebuie să știi pentru a preveni pietrele la rinichi20.03.2026, 12:40
-
-
Ziua Internațională a Fericirii 2026: bunăstarea în era digitală20.03.2026, 11:41
-
Cum previi părul electrizat și uscat de la frig și căciulă
Ce se întâmplă dacă nu mergi la manichiură?
Hidratare vs. menținerea hidratării: confuzia care afectează milioane de oameni
Greșelile banale care fac ridurile de pe frunte mai vizibile
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit
Nu arunca apa în care ai fiert castanele. Secretul pentru un păr sănătos și strălucitor
Obiectul de îngrijire pe care nu trebuie să îl folosești. Îți afectează pielea
Obiectul de îngrijire pe care nu trebuie să îl folosești. Îți afectează pielea.
Cum funcționează, de fapt, spray-ul de bronzare. Ce trebuie să știi înainte de a-l aplica
Cum funcționează cu adevărat spray-ul de bronzare. Ce trebuie să știi înainte de a-l aplica.
Când este mai bine să faci duș? Există un răspuns clar
Când este bine să faci duș? Dimineața sau seara și ce importanță are, de fapt, momentul zilei la care te speli.
EXCLUSIV Mănâncă asta zilnic și pielea ta va străluci! 5 alimente pline de colagen și niacinamide
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță
Cum combini corect produsele de îngrijire, pentru un păr sănătos și revitalizat
Bătrânețea nu e boală, nu e rușine! Ce înseamnă, de fapt? 7 adevăruri pe care nu le spune nimeni
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi
De ce recipientele din plastic pot compromite crema de față
Când să aplici masca de față pentru rezultate vizibile
Cum alegi culoarea ojei care să îți facă mâinile să arate mai tinere. Culoarea care nu te avantajează deloc
Cum alegi culoarea ojei care să îți facă mâinile să arate mai tinere. Culoarea care nu te avantajează deloc.
