Decizia Consiliului Local de a transfera patru spitale la Primăria Capitalei a lăsat Spitalul de Urgențe pentru Copii Grigore Alexandrescu cu o gaură în buget de 4 milioane de lei. Există riscul ca unitatea medical...
Primarul Sectorului 1, Clotide Armand a convocat astăzi o ședință extraordinară a Consiliului Local al Sectorului 1 ca să aprobe, printre altele, finanțarea pentru patru spitale VITALE pentru Capitală și pentru România: Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București, Spitalul de Urgență Floreasca, Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu și Spitalul de Arsuri, Chirurgie Plastică și Reparatorie (Spitalul de Arși).
Conf. Dr. Alexandru Ulici, managerul Spitalului de Urgență Grigore Alexandrescu a explicat că nu înțelege ce decizie s-a luat și nici temeiul legal al acestei decizii.
„În primul rând, nu prea înțelegem ce decizie s-a luat, nici temeiul legal al acestei decizii, nu înțelegem mai multe aspecte, pentru că, din ceea ce știm noi, spitalele din București, din anul 2002, au trecut din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a Municipiului București, cu administrare de către Consiliile Locale de sector. Evident, noi am nimerit la Consiliul Local al Sectorului 1. Deci, în primul rând nu prea înțeleg logic cum cineva poate să dea administrația a ceva fără să fie proprietar. Deci, proprietarul este Primăria Municipiului București asupra clădirii. (...) Către cine se dă această administrare?”, arată dr Alexandru Ulici, la Antena 3.
Mișcarea însă, pe lângă faptul că lasă o gaură uriașă în bugetul spitalului, atrage după sine riscuri și mai mari pentru viața pacienților! Pentru că Primăria de Sector se ocupa de verificări, reparații și mentenanță!
„Spitalul Grigore Alexandrescu nu are nicio posibilitate să administreze niște clădiri, pentru că legea nu ne permite! (...) dar cel mai important era ce se întâmpla asupra clădirii: verificările și reparații, verificările de UPS-uri și din ATI. (...) Noi nu putem sta fără generatoare și fără UPS-uri și a cestea costă, de exemplu, n momentul a cesta 575.000 de lei! Ignifugarea podurilor, acolo unde avem pacienți, costă 185.000 de lei, și există zeci de solicitări către Primăria Sectorului 1 de a se face aceste ignifugări! Cerificarea centralelor termice - 195.000 de lei, verificările care se fac pentru autorizațiile de la ISU - 2,5 milioane de lei, și pentru a putea avea aceste autorizații”, a enumerat Alexandru Ulici lucrările pe care le făcea și le finanța Primăria Sectorului 1 la Spitalul Grigore Alexandrescu.
Un spital din România se poate finanța prin contractele cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate - spitalizare de zi și spitalizare continuă, programele naționale in care primește bani doar pe anumite proiecte și sponsorizări. Plus primesc de la Ministerul Sănătății bani pentru creșterile salariale, a explicat managerul. Practic, spune el, după ce achită salarii și anumite servicii, spitalului îi rămân circa 2 milioane de ei ca să se descurce.
„Pe scurt așa, gaura e de vreo 4 milioane de lei azi!”, a punctat dr Alexandru Ulici. El spune că „nu se poate discuta cu doamna primar, că nu poate fi găsită!”
Lista serviciilor medicale gratuite pentru persoanele de peste 40 de ani. Andrei Baciu, despre ce analize se recomandă după 40 de ani.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
