Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe

Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Vezi și: Simptomele banale care pot indica prezența cancerului. Apar la persoanele de peste 50 de ani
O epidemie fungică mortală din Brazilia evoluează rapid, iar poluarea urbană, pisicile și factorii genetici par să alimenteze răspândirea sa necontrolată. Un nou studiu relevă o diversitate genetică alarmantă a fungului Sporothrix brasiliensis, sugerând că poluanții urbani accelerează evoluția acestuia.
Cercetătorii au identificat markeri moleculari care pot îmbunătăți diagnosticarea și tratamentele, subliniind în același timp adaptarea rapidă și virulența crescândă a acestui agent patogen.
Cea mai mare epidemie de sporotricoză din lume
Un studiu condus de Dr. Anderson Messias Rodrigues, de la Universitatea Federală din São Paulo, și finanțat de Fundația de Cercetare din São Paulo (FAPESP), a adus noi perspective asupra epidemiei de sporotricoză din Brazilia – cea mai mare și mai persistentă astfel de epidemie din lume.
Sporotricoza este o boală cronică ce afectează în principal pielea și sistemul limfatic, iar în cazuri severe, poate atinge organele interne. Aceasta este cauzată de fungi din genul Sporothrix și, spre deosebire de majoritatea infecțiilor fungice, se poate transmite de la animale la oameni.
Pisicile infectate reprezintă principalul vector de răspândire, infecția fiind transmisă prin zgârieturi, mușcături sau contact cu fluidele corporale ale acestora.
Sporothrix brasiliensis, virusul care se răspândește prin pisici. Poate provoca cazuri severe - FOTO: Freepik
Diversitate genetică și impactul poluanților urbani
Echipa de cercetători a analizat 104 izolate de fungi Sporothrix, concentrându-se pe gena 3-carboxymuconate cyclase (CMC), responsabilă de producerea unui antigen important, Gp60-70. Rezultatele au identificat 79 de variante genetice distincte, indicând o diversitate genetică mult mai mare decât se credea anterior.
Analiza moleculară a relevat un nivel ridicat de polimorfism în Sporothrix brasiliensis și Sporothrix schenckii, ceea ce sugerează fie o creștere recentă a populației fungice, fie un proces de evoluție adaptativă.
Cercetătorii propun că expunerea la poluanți urbani obișnuiți, precum benzenul, toluenul și hidrocarburile aromatice policiclice, ar putea fi un factor declanșator al acestei evoluții.
Acești compuși ar putea acționa ca factori de stres de mediu, favorizând tulpini fungice cu o activitate CMC crescută, ceea ce le conferă un avantaj de supraviețuire în medii poluate.
Noi ținte moleculare pentru diagnostic și tratament
Studiul a prezis, de asemenea, epitope-cheie ale celulelor B și locuri de glicozilare conservate – posibile ținte pentru diagnostic, vaccinuri și terapii antifungice. Prezența unor alele derivate cu frecvență ridicată în S. brasiliensis sugerează o adaptare rapidă, care ar putea duce la o virulență crescută.
Mai mult, gena CMC s-a dovedit a fi un marker molecular mai eficient decât markerii tradiționali, oferind o rezoluție mai bună în diferențierea tulpinilor și îmbunătățind supravegherea epidemiologică.
Răspândirea și impactul Sporothrix brasiliensis
Sporothrix brasiliensis, cea mai virulentă specie din genul Sporothrix, este principalul factor al epidemiei din Brazilia. Comparativ cu alte specii, aceasta prezintă o patogenitate mai mare, o eficiență ridicată de transmitere și o rezistență crescută la tratamente antifungice.
Epidemia, care a început în Rio de Janeiro la sfârșitul anilor 1990, s-a răspândit la nivel național și în țările vecine, fiind alimentată de populațiile mari de pisici, provocările socio-economice și deficiențele în supravegherea bolii.
Transmiterea de la pisică la pisică și de la pisică la om reprezintă factori esențiali în răspândirea rapidă a S. brasiliensis.
Îmbunătățirea controlului și supravegherii bolii
"Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă moleculară asupra evoluției și virulenței Sporothrix. Înțelegerea acestor adaptări fungice este esențială pentru dezvoltarea unor instrumente mai bune de diagnosticare, monitorizare și control al sporotricozei la oameni și pisici", afirmă Dr. Rodrigues.
Acest studiu subliniază necesitatea urgentă a unei supravegheri sporite a fungilor, în special în regiunile afectate de sporotricoza transmisă de pisici. Identificarea markerilor genetici asociați cu virulența ar putea contribui la elaborarea unor noi strategii de control, atât în medicina umană, cât și în cea veterinară, ajutând la combaterea acestei crize emergente de sănătate publică.
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Ce este, de fapt, boala X. Simpomele seamănă cu cele ale gripei
Autoritățile sanitare au aflat ce este, de fapt, boala X.
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?