Șase medici de la Spitalul Colentina din București au realizat un studiu care leagă prezența în cantități mici a proteinei anticoagulante S de rezultate proaste la pacienții cu...
Studiu românesc legat de COVID-19: Dr Laura Elena Stoichițoiu, dr Larisa Pinte, Marius Ioan Balea, dr Valentin Nedelcu, sef lucrări dr Camelia Badea și prof dr Cristian Băicuș au realizat un studiu pornind de la premisa că „boala COVID-19 a fost asociată atât cu evenimente tromboembolice, cât și cu formarea trombilor in situ la vase mici. Anticorpii antifosfolipidici au fost găsiți în unele cercetări”.
Scopul studiului lor (link direct studiu), publicat online în Romanian Journal of Internal Medicine, este „evaluarea activității proteice S la pacienții cu COVID-19, ca o cauză a acestei stări protrombotice și a asocierii activității proteice S cu rezultate mai slabe”.
În studiul de cohortă au fost incluși prospectiv toți pacienții internați pentru boala COVID-19 în Spitalul Colentina, între 15 mai și 15 iulie 2020. Au fost excluși, însă, pacienții tratați cu anticoagulante antivitaminice K și cu boală hepatică. „Toți pacienții au avut activitate proteică S determinată la internare. Principalul rezultat a fost supraviețuirea, rezultatele secundare au fost severitatea clinică și leziunile pulmonare”, arată autorii studiului.
Dintre cei 91 de pacienți care au fost incluși în studiu, 21 (23,3%) au murit. Cercetătorii au constatat că activitatea proteinei S a scăzut la 65% dintre pacienți.
„Moartea a fost asociată cu o activitate mai mică a proteinei S (mediană 42% față de 58%, p <0,001), iar asocierea a rămas după ajustarea vârstei, markerilor de inflamație și ALAT. A existat o relație doză-răspuns între activitatea proteinei S și severitatea clinică (coeficientul Kendall_tau = -0.320, p <0,001; Jonckheere-Terpstra pentru tendință: p <0,001) sau deteriorarea pulmonară la scanarea CT (coeficientul Kendall_tau = -0,290, p < 0,001; Jonckheere-Terpstra pentru trend: p <0,001). Numărul mare de neutrofile a fost, de asemenea, asociat independent cu decesul (p = 0,002)”.
În concluzie, spun ei, „activitatea proteinei S a fost mai mică la pacienții cu COVID-19, iar nivelul acesteia a fost asociat cu supraviețuirea și severitatea bolii, ceea ce sugerează că poate avea un rol în manifestările trombotice ale bolii”.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
