Șase medici de la Spitalul Colentina din București au realizat un studiu care leagă prezența în cantități mici a proteinei anticoagulante S de rezultate proaste la pacienții cu...
Studiu românesc legat de COVID-19: Dr Laura Elena Stoichițoiu, dr Larisa Pinte, Marius Ioan Balea, dr Valentin Nedelcu, sef lucrări dr Camelia Badea și prof dr Cristian Băicuș au realizat un studiu pornind de la premisa că „boala COVID-19 a fost asociată atât cu evenimente tromboembolice, cât și cu formarea trombilor in situ la vase mici. Anticorpii antifosfolipidici au fost găsiți în unele cercetări”.
Scopul studiului lor (link direct studiu), publicat online în Romanian Journal of Internal Medicine, este „evaluarea activității proteice S la pacienții cu COVID-19, ca o cauză a acestei stări protrombotice și a asocierii activității proteice S cu rezultate mai slabe”.
În studiul de cohortă au fost incluși prospectiv toți pacienții internați pentru boala COVID-19 în Spitalul Colentina, între 15 mai și 15 iulie 2020. Au fost excluși, însă, pacienții tratați cu anticoagulante antivitaminice K și cu boală hepatică. „Toți pacienții au avut activitate proteică S determinată la internare. Principalul rezultat a fost supraviețuirea, rezultatele secundare au fost severitatea clinică și leziunile pulmonare”, arată autorii studiului.
Dintre cei 91 de pacienți care au fost incluși în studiu, 21 (23,3%) au murit. Cercetătorii au constatat că activitatea proteinei S a scăzut la 65% dintre pacienți.
„Moartea a fost asociată cu o activitate mai mică a proteinei S (mediană 42% față de 58%, p <0,001), iar asocierea a rămas după ajustarea vârstei, markerilor de inflamație și ALAT. A existat o relație doză-răspuns între activitatea proteinei S și severitatea clinică (coeficientul Kendall_tau = -0.320, p <0,001; Jonckheere-Terpstra pentru tendință: p <0,001) sau deteriorarea pulmonară la scanarea CT (coeficientul Kendall_tau = -0,290, p < 0,001; Jonckheere-Terpstra pentru trend: p <0,001). Numărul mare de neutrofile a fost, de asemenea, asociat independent cu decesul (p = 0,002)”.
În concluzie, spun ei, „activitatea proteinei S a fost mai mică la pacienții cu COVID-19, iar nivelul acesteia a fost asociat cu supraviețuirea și severitatea bolii, ceea ce sugerează că poate avea un rol în manifestările trombotice ale bolii”.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
