Șase medici de la Spitalul Colentina din București au realizat un studiu care leagă prezența în cantități mici a proteinei anticoagulante S de rezultate proaste la pacienții cu...
Studiu românesc legat de COVID-19: Dr Laura Elena Stoichițoiu, dr Larisa Pinte, Marius Ioan Balea, dr Valentin Nedelcu, sef lucrări dr Camelia Badea și prof dr Cristian Băicuș au realizat un studiu pornind de la premisa că „boala COVID-19 a fost asociată atât cu evenimente tromboembolice, cât și cu formarea trombilor in situ la vase mici. Anticorpii antifosfolipidici au fost găsiți în unele cercetări”.
Scopul studiului lor (link direct studiu), publicat online în Romanian Journal of Internal Medicine, este „evaluarea activității proteice S la pacienții cu COVID-19, ca o cauză a acestei stări protrombotice și a asocierii activității proteice S cu rezultate mai slabe”.
În studiul de cohortă au fost incluși prospectiv toți pacienții internați pentru boala COVID-19 în Spitalul Colentina, între 15 mai și 15 iulie 2020. Au fost excluși, însă, pacienții tratați cu anticoagulante antivitaminice K și cu boală hepatică. „Toți pacienții au avut activitate proteică S determinată la internare. Principalul rezultat a fost supraviețuirea, rezultatele secundare au fost severitatea clinică și leziunile pulmonare”, arată autorii studiului.
Dintre cei 91 de pacienți care au fost incluși în studiu, 21 (23,3%) au murit. Cercetătorii au constatat că activitatea proteinei S a scăzut la 65% dintre pacienți.
„Moartea a fost asociată cu o activitate mai mică a proteinei S (mediană 42% față de 58%, p <0,001), iar asocierea a rămas după ajustarea vârstei, markerilor de inflamație și ALAT. A existat o relație doză-răspuns între activitatea proteinei S și severitatea clinică (coeficientul Kendall_tau = -0.320, p <0,001; Jonckheere-Terpstra pentru tendință: p <0,001) sau deteriorarea pulmonară la scanarea CT (coeficientul Kendall_tau = -0,290, p < 0,001; Jonckheere-Terpstra pentru trend: p <0,001). Numărul mare de neutrofile a fost, de asemenea, asociat independent cu decesul (p = 0,002)”.
În concluzie, spun ei, „activitatea proteinei S a fost mai mică la pacienții cu COVID-19, iar nivelul acesteia a fost asociat cu supraviețuirea și severitatea bolii, ceea ce sugerează că poate avea un rol în manifestările trombotice ale bolii”.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
