EXCLUSIV Sute de paturi de Terapie Intensivă au dispărut din spitale; Cu ce ne luptăm cu Covid-19

Intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, și finanțările primite de la instituții internaționale și acordurile semnate cu entități precum Banca Mondială și FMI, au pus țara noastră în postura de a respecta niște reguli impuse de alții, care, în situația de astăzi ar putea să ne coste mai scump decât credeam. Și nu vorbim de bani, ci de vieți omenești.

Pentru sistemul sanitar, spre exemplu, această „europenizare" a dus și la obligația de a implementa reducere numărului de paturi de spital alocate la suta de mii de locuitori! Motivația oficială a fost că reducerea numărului de paturi din spitale ar stimula tratarea mai eficientă a pacientului și reducerea costurilor în sistemul medical, în condițiile în care unele patologii pentru care înainte erai ținut internat, de fapt pot fi tratate în ambulator.

Dar reducerea numărului de paturi nu s-a făcut exclusiv din secțiile ale căror patologii permit tratarea în ambulator, ci a scăzut și numărul de paturi dedicate pacienților în stare foarte gravă, cele de la terapie intensivă mai exact.

„Europenizarea" în cifre: peste 16.000 de paturi mai puțin

Prima tăiere a numărului de paturi a fost făcută în 2010, în iunie, prin Ordonanța de urgență care descentraliza spitalele țării. Dintr-un foc, de la 1 aprilie 2011, au dispărut 9.200 de paturi, iar transferul a 373 de spitale în subordinea administrației locale a dus, de fapt, la închiderea a 67 dintre ele.
Iar tăierile au continuat. Conform datelor oficiale, în 2010 aveam 136.341 de paturi în spitalele țării, dar în 2019 mai rămăsesem cu 119.579. Adică au dispărul 16.765 de paturi. Tăierea numărului de paturi a afectat toate secțiile, inclusiv Terapia Intensivă.

În 2009, conform datelor dintr-un articol publicat în Intensive Care Medicine (link studiu), și care analiza datele OMS, România avea 2.000 de paturi de terapie intensivă (ICU) și 2.574 de paturi de îngrijire intermediară (IMCU), adică un total de 4.574 de paturi de îngrijre critică (tabel critical care).

Asta însemna că aveam 21,4 paturi de îngrijire critică la 100.000 de locuitori, și aveam pe atunci mai multe decât aveau Italia (12,5), Franța (11,6), Elveția (11) sau Anglia (6,6). Ne depășeau în clasament doar Germania, Luxembourg și Austria. (Vezi foto la finalul materialului)

Câte avem și câte vom putea folosi

De atunci, însă, numărul a scăzut. Potrivit declarațiilor actualului ministru al Sănătății, în lupta cu noul cronavirus Covid-19, România are acum mai puține paturi. Iar partea proastă e că nici pe acelea nu le va putea folosi pe toate în timpul acestei pandemii. Pentru că sunt și alți bolnavi, nu cu cornavirus, a căror viață va depinde de ele.

„Nu putem păstra paturi doar pentru bolnavii de coronavirus în momentul în care avem atâția bolnavi care suferă de boli grave... Avem aproximativ 4.000 de paturi de terapie intensivă la nivel național, care sunt toate utilizate", recunoștea Victor Costache, ministrul interimar al Sănătății, la Antena 3, pe 11 martie anul curent.

Tabel îngrijire critică: Sursa „The variability of critical care bed numbers in Europe”, Rhodes, A., Ferdinande, P., Flaatten, H. et al. Intensive Care Med 38, 1647–1653 (2012).