Directorul executiv al ANT, dr. Radu Zamfir, a fost prezent la Interviurile DC Medical, unde a vorbit despre transplant și despre cum evoluează numărul donatorilor și ce-i influențează. Emisiunea a fost...
Numărul donatorilor, deși a crescut în ultimii doi ani, rămâne, în continuare, mic, față de cel din alte țări europene. Invitat la Interviurile DC Medical, medicul Radu Zamfir a explicat cum este influențat numărul donatorilor de zvonurile apărute în diverse medii despre presupuse vânzări de organe.
De asemenea, el a explicat cum, aceste zvonuri, aduc uriașe deservicii celor ce se află pe liste de așteptare pentru a primi un organ. „În 2013 și 2014, am avut cea mai rapidă creștere a numărului de donatori, fapt pentru care România a fost felicitată de toate organizațiile internaționale din domeniu, pentru aceste rezultate deosebite. Ulterior a fost o scădere a acestei rate de donare, consecutiv unor discuții care au aruncat transplantul într-o lumină nefavorabilă, încercând să tăgăduiască încrederea populației în transplant. Dar acești oameni care fac demersurile acestea și lansează aceste zvonuri trebuie să realizeze că ei pot avea pe conștiință pacienți care nu mai primesc un organ, rămânând pe lista de așteptare, în contextul în care scade rata de donare”, a explicat medicul.
Rata de donare din România este mult mai scăzută față de țările membre Eurotransplant, unde există circa 10 de donatori la un milion de oameni. Cu toate acestea, cifra este în creștere constantă. „La noi ar trebui să fie vreo 200 de donatori, dar din nefericire nu atingem aceste cifre. Dacă ne raportăm la ultimii doi ani, anul trecut au fost 64 de donatori, adică de trei ori mai puțini. În acest an, ținând cont de faptul că în primele două luni au fost doar patru donatori - foarte puțini - s-a reușit o creștere a numărului de donatori undeva până la 62, până în momentul de față. E o creștere vizibilă, practic atingem cifra anului trecut și mai avem încă o perioadă din acest an, în care se mai poate îmbunătăți acest număr”, a mai spus medicul Radu Zamfir.
Pornind de la ideea că există donatori în viață care sunt dispuși să-și ofere spre vânzare un organ, medicul a mai arătat că actul de donare nu poate fi condiționat, iar în cele mai multe cazuri, dacă ne referim la donatori vii (nu în moarte cerebrală), aceștia donează pentru rude sau persoane apropiate. „La noi în țară este specificat că un om poate dona pentru alt om, chiar dacă nu este înrudit cu acesta. Nu se poate exclude donatorul altruist, bunul samaritean. Și în străinătate a fost fost tendința de a limita donarea doar la rude, dar din același motiv, și anume că nu se poate exclude acest «bun samaritean», nu s-a restricționat donarea doar la rude”, a mai arătat el.
Pe de altă parte, a mai arătat medicul, dacă ne referim la suspiciuni legate de donare și de anumite interese finanru a se evita astfel de situații, actul de donare este atent verificat de cei abilitați. „Donarea trebuie să fie nelegată de nicio constrângere, nelegată de nicio conotație financiară, ci din motive pur altruiste. Tocmai pentru asta există, în fiecare centru de transplant, niște comisii de etică ce analizează cuplul donator-receptor și, în urma consfătuirii membrilor comisiei, în consens, se emite un accept de a dona sau se infirmă acest accept”, a mai spus medicul Radu Zamfir.
Primul transplant de trahee din lume s-a realizat în SUA, la o fostă asistentă socială.
Povestea emoționantă a Ancăi, tânăra diagnosticată cu boala Wilson.
Transplantul salvează vieți, iar acest lucru l-au înțeles și rudele unor persoane decedate.
Donatorul a fost un adolescent de 17 ani, aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevate cordul, ficatul și rinichii.
Transplantul de țesuturi va fi posibil la Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș.
Criogenarea țesuturilor vii ar putea permite păstrarea pentru o perioadă mai lungă de timp a organelor destinate transplantului.
Ce părere au românii despre donarea de organe. Răspunsurile sunt complet neașteptate.
